Coincidențele Dragostei

CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI ȘAPTE

Într-un fel, m-am așteptat ca Marcus să fie mai insistent după ce a auzit tot ceea ce de fapt se întâmplase, întreaga poveste, dar el mi-a spus, după o oarecare luptă interioară, că are încredere în mine și că vrea să mă ajute cu tot ce poate. Că îmi păstrează secretul dar vrea să fiu prudentă.

Nu știuse că Tomas mă violase, cum nu știuse nici de drogurile pe care le consumasem – desigur, nu îi menționasem că cel care îmi procurase drogurile era fie fiul său, fie prietenii acestuia.

Ei se drogau dinaintea mea, iar eu, distrusă emoțional și fizic, am început să iau câte puțin de la ei. Tomas era cel mai mare fan al drogurilor – încă bănuiam că era.

Și în seara aia, după ce am fost la plimbare, după ce ne-am distrat în căldura Bucureștiului, îmbătându-ne cu soarele lui, eu și cu Tomas eram singuri care ne-am dus acasă, ceilalți plecând să cumpere ceva de mâncare. Marcus și Ana erau plecați din oraș. Ne-am dus în dormitorul meu (camera de oaspeți) și ne-am drogat până ce eu m-am făcut praf, uitând de mine. Când mă drogam, nu mai știam ce făceam, și când Tomas mi-a spus să mă dezbrac și să spun cuvinte porcoase, să trag liniuțe în fața camerei, am făcut-o fără ezitare, amuzându-mă. Eram o depravată și o distrusă în filmarea aceea, eram ceea ce fusesem pentru o oarecare perioadă atunci. Nu s-a atins deloc de mine atunci, ci a fost calm, stăpânit.

Era dovada lui împotriva mea și a păstrat-o, fără să îmi amintească de ea, până într-o zi.

Toți se duseseră în club, dar eu rămăsesem acasă ca să citesc niște cursuri. Începusem să mă potolesc pe atunci, nu mai fumam iarbă, nu mă mai drogam și eram mai cuminte – voiam să mă schimb, să mă vindec. Eram tot un fel de copilă, chiar dacă mă credeam adultă în toată firea.

Când Tomas a bătut la ușă, cu o cutie de pizza în mână, i-am deschis și l-am primit în casă. Marcus era cu Ana la un restaurant elegant, unde se întâlneau cu niște prieteni.

Tomas a vorbit, îmi amintesc, frumos, ca întotdeauna. Am mâncat pizza și apoi am urcat în dormitor, să îi arăt cursurile. Când m-am așezat cu spatele la el, pe pat, căutând ceva prin cărți, mi-a prins mâinile cu niște cătușe, zâmbind. Eu am pufnit în râs, spunându-i să le desfacă – credeam că glumea. A fost primul băiat în care am avut completă încredere, iar cei din gașcă credeau că vom fi împreună cândva. Și poate am fi făcut un cuplu frumos, pentru că în adâncul sufletului, și eu și el ne plăceam.

Dar el nu a desfăcut cătușele. M-a întins pe pat și m-a dezbrăcat, iar eu țipat, am urlat și am încercat să ies de sub trupul lui masiv, dar el m-a pocnit. M-a violat și am plâns, mi-a lăsat alte răni, alte cicatrici, m-a distrus iarăși. Un alt bărbat, un alt viol, o altă dezamăgire.

Am urlat și l-am amenințat că îl voi denunța la poliție, am încercat să îl sun pe Sebastian, care nu răspundea la telefon, dar el stătea pe scaun, dezbrăcat, fumând și râzând de mine, care mă chinuiam să îmi desfac cătușele și să mă acopăr, după ce își terminase actul dezgustător.

Era un alt om, diferit de cel pe care îl plăcusem. Era distrugător și dezgustător, și m-am amenințat că dacă voi spune ceva, cuiva, va face publică acea filmare cu mine.

Lumea mea s-a prăbușit în acel moment.

Seba a venit fix atunci, speriat de apelurile mele multiple, și când a văzut, când a înțeles, i-a umplut fața de sânge lui Tomas, care continua să râdă ca un animal în continuă destrăbălare.

Am făcut alături de Seba povestea falsă pe care o știa acum toată lumea. Seba, eu și Tomas eram singurii care știau adevărul.

Și cel puțin până luam înregistrarea video de la animal, așa aveau să rămână lucrurile.