Capitolul 27

4.4K 454 240
                                    

Dimineața începuse destul de bine dacă era să luăm în calcul razele călduțe ale soarelui și veselia celor din jur, care era molipsitoare, ci nu deșteptarea directorului dis de dimineață. Ei bine, acel moment nu fusese atât de neplăcut față de cel pe care îl trăiam acum.

Aș fi vrut să mă evapor, dacă era posibil, mai ales la scena ce se derula în fața ochilor și a cuvintelor pe care urechile le captau. În prim plan aveam minunata plăcere de a admira cuplul format din majoreta șefă și căpitanul echipei de fotbal. Angra era cocoțată în brațele Zander, care stătea pe un buștean, hrănindu-se pofticios cu buzele iubitei sale. Cred că nu le-au ajuns micul dejun, încă erau flămânzi, dar în cazul lor după cu totul altceva, date fiind atingerile lui Zander pe coapsa Angrei.

În dreapta lor se afla Davina împreună cu Thayer, care își adresau tot felul de dulcegării de la care puteai dădea liniștit în diabet. Cel din urmă o ținea de talie, lipită de el, în timp ce Davina își odihnea capul pe pieptul său și îl privea admirativ pe sub genele curbate.

Zău că nu puteam nimeri mai bine.

Dacă mă gândeam mai bine, ar fi trebuit să schimb biscuiții cu fulgi de ovăz, pe care-i ronțăiam de ceva timp cu o pungă cu popcorn. Ai fi zis că eram la cinema. Măcar să mai fi avut pe cineva lângă mine, dar așa singură cu cele două cupluri mă simțeam ca o ciudată, care stătea și privea când la unul când la altul.

Ah, Rhys! Pe unde umblai?

Nu-l mai văzusem de la ora de gimnastică a domnului Carlisle, care după ce că nu ne-am odihnit cum trebuia ne-a sculat cu noaptea-n cap să facem înviorarea de dimineață. Să facem puțină mișcare ca nu cumva să ni se atrofieze mușchii de la atâta stat pe telefoanele mobile. Nu știam că directorul era un fan înrăit al sportului și ținea cu strictețe la condiția sa fizică. Ne-a luat ușor la început, cu o încălzire banală, apoi lucrurile s-au complicat. A venit cu tot felul de exerciții, care te puneau pe gânduri, la modul, cum puteai să le execuți dacă nu erai vreun sportiv de performanță? Culmea a fost că ne-a pus să lucrăm și în perechi, iar spre norocul meu, căci altfel n-aveam cum să-i zic, l-am avut ca partener pe Xian.

Mă bucurasem că nu picasem cu un necunoscut, pe care trebuia să-l las să mă atingă în executarea exercițiilor fizice. Cel puțin, pe Xian îl cunoșteam și știam ce-i purta capul, așa că nu-mi prea făceam griji. Oricum, șatenul a fost distrat aproape pe tot parcursul antrenamentului de fetele în colanți, care-și etalau fundul fără nicio rușine ori de câte ori aveau ocazia. Bineînțeles, nici picioarele mele n-au trecut neobservate de Xian, care mai că a fluierat când a văzut că mă numărăm printre cele care purtau colanți negri, doar că eu aveam un hanorac mai lung, spre deosebire de restul fetelor. Nu-mi lăsam posteriorul la dispoziția privirilor băieților, care se trezeau să fluiere apreciativ când făceai o genuflexiune.

Nu scăpasem de comentariile mai puțin decente ale lui Xian, dar l-am lecuit într-un final, spunându-i că aveam să-l înlocuiesc cu un alt coleg dacă nu înceta. A tăcut din gură și am lucrat împreună exercițiile, chiar dacă ochii lui mai fugeau după fundul unei blonde sau brunete.

Acum, rămăsesem singură, căci Davina era ocupată cu feblețea sa sau mai nou, iubitul ei, cu o pungă de biscuiți în brațe, spectator la gesturile pline de afecțiune ale celor două cupluri. Bine, nu cred că Angra și Zander se încadrau în acea categorie, deoarece ei mai aveau puțin și își mâncau cu totul fețele. Ba chiar la un moment dat, Zander și-a deschis ochii și m-a ațintit cu privirea, în timp ce își săruta iubita și îi strângea posesiv posteriorul în palme. Acel gest mi-a adus numai repulsie.

Dezgustată, am înghițit bucata de biscuit, mai mult forțat și m-am ridicat în picioare de pe buturugă, strângând ambalajul în mână. Mi-am scuturat pantalonii și am făcut stânga-mprejur, luând-o către oriunde, dar numai nu acolo. Deja mă dureau ochii de la câte am văzut.

MakariUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum