Makari

Capitolul 31

E posibil să fi răscolit întregul garaj pentru niște ghivece, pe care nu-mi aminteam unde le-am pus. De regulă, le depozitam lângă cutiile de vopsele, dar nu erau acolo, doar niște pensule. De aruncat, nu le-am aruncat, asta știam sigur. Nu mai țineam minte pe unde le-am lăsat ultima dată când le-am folosit.

Am așezat cutia de carton pe care am desfăcut-o, crezând că acolo îmi erau ghivecele. M-am uitat lung la rafturile din fața mea, cu mâinile-n șolduri și am oftat.
Voiam să mut câteva flori până nu se uscau cu totul. Vremea nu le mai permitea să înflorească, așa că nu avea rost să se chinuie.

O idee mi-a străfulgerat mintea și am aranjat toate la locul lor, apoi m-am reîntors în casă, trecând pe lângă bucătărie, unde mama scria ceva într-o agendă. Am urcat în grabă scările și am străbătut holul până am ajuns la capătul lui, găsind cârligul de la ușa ce dădea spre interiorul podului. Când am tras de el am avut grijă să prind scara pentru a nu-mi veni drept în cap. Am fixat mai bine picioarele de metal ale scării în podea că nu cumva să alunece, apoi m-am prins cu mâinile de o treaptă, ajutându-mă să urc.

Ajunsă la ultima treaptă m-am oprit în loc, cu jumătate de corp aplecat peste deschiderea podului și picioarele pe scară. N-am zărit altceva decât întunericul sumbru ce domnea în încăperea spațioasă, cu un aer închis. Mi-am îngustat ochii încercând să disting ceva prin beznă, în timp ce pipăiam cu mâinile peretele din lemn în căutarea întrerupătorului. Degetele au găsit obiectul respectiv și la scurt timp podul a fost învăluit de o lumină puternică, lăsând la iveală cutii de carton burdușite una peste alta, câteva piese de mobilier vechi și mai multe rafturi ce ocupau jumătate de perete. Aerul îmbâcsit îți făcea nările să se încrețească, iar praful din jur anunța câteva strănuturi sănătoase. Cine știa de când n-am mai urcat în pod.

Talpa piciorului călcase pe ceva și am tresărit la sunetul ascuțit pe care l-a scos, făcându-mă să mă dau un pas înapoi pentru a examina pe ce anume am călcat. Era una dintre jucăriile din cauciuc ale câinelui pe care l-am avut. Jucăria sub forma unui os era roasă și culoarea era ștersă. Am luat-o de pe jos și am așezat-o pe o poliță a raftului înainte de a-mi reveni episodul cu accidentul în minte. M-am uitat la etichetele lipite pe capacul cutiilor. Poate aveam noroc și notasem în care dintre ele am pus ghivecele.

Găsisem tot felul de piese vestimentare, plușuri de când eram mică și o cutie plină cu reviste mai vechi de ale tatei în care își publicase de-a lungul anilor diferite articole. Dădusem până și de primul meu costum de balerină pe care mi l-au cumpărat ai mei când m-au înscris la cursuri de balet. Cred că mai mult de două săptămâni nu a durat toată acea treabă. Instructorul m-a expediat rapid pe ușa sălii pe motiv că nu eram suficient de flexibilă și grațioasă. În plus, n-ar fi stricat dacă aș mai fi dat jos vreo două sau trei kilograme. N-a fost să fie, asta e. Un șut în fund, un pas înainte.

Am extras una dintre cutii care nu avea o etichetă, iar când am deschis-o am dat peste mai multe cărți cu coperți învechite și cotoare tocite. Erau mai multe romane psihologice și cărți de anatomie. Gândul mi s-a dus involuntar la Xian cu meditațiile lui la anatomie. Mi-am scuturat capul la strategia sa de a atrage domnișoare, surâzând în sinea mea. Mare figură mai era!

Mai mult ca sigur cărțile i-au aparținut mamei. Nu m-am putut abține și mi-am băgat nasul printre ele, alegând o carte cu o copertă neagră. În momentul în care am deschis-o particule de praf s-au răspândit în aer și în secundă următoare am strănutat. Mi-am frecat nasul cu arătătorul și am răsfoit cartea, descoperind printre pagini mai multe bilețele pe care erau însemnate citate.

Sub restul cărților stăteau ascunse alte romane, dar de această dată de dragoste, ceea ce nu i se prea potrivea mamei. Ea nu era o romantică incurabilă, mai degrabă tata era cel cu romantismul. Am deschis la nimereală o carte și din aceasta a picat un bilet. M-am aplecat să-l iau și l-am deschis, zărind versurile frumos așezate pe pagina destul de ponosită.