The secret (Vol. I)

7. Ce-mi faci...?

Am intrat înăuntru cu pași mici, și când am văzut cine sta la masa din încăpere am crezut ca am vedenii.

"Lexis! " Spuse el.

"Du-te dracului!" Am spus și i-am ars o palma de toată frumusețea". Dintre toți libidinosii care existau pe pământ nu m-as fi gândit ca ești în stare de așa ceva , Johnson! " am spus și i-am mai dat încă o palma.

"Te rog sa mă asculți. Nu am vrut sa fac ceea ce am făcut , dar...dar te iubesc!" A spus el ridicandu-se de pe scaun stand cu palmele lipite de masa. Eu am rămas lângă Jayden care încă mă ținea de mana, ceea ce nu mă deranja acum.

"Mă iubești?" Am intrebat ironica." Din câte îmi amintesc nu cred ca am avut o zi libera , în care domnul 'Miss Frumusețe' sa nu se i-a de mine și de familia mea. Inca din primele zile mi-ai făcut viața un calvar....și după toate astea tu te aștepți sa te cred ca mă iubești?!" Am intrebat ,tonul meu ridicandu-se câteva octave.

"Știu ca totul pare aiurea, dar ăsta este adevărul. Inca din primele zile în care ai venit la scoala ceva m-a atras la tine. Dar nu mi-am putut recunoaște sentimentele mintindu-ma și pe mine. Ce ar trebuii sa fac ca sa iti arat ca eu te iubesc?"întreba el și eu am surâs.

"Sa te duci dracului!" Am spus. " se vede ca ești nebun! "

"Nebun după tine! " rânji acesta, iar Jayden mă strânse de mana. "El cine este?" Întreba Johnson după câteva minute de liniște, uitandu-se la mainile noastre care erau împreunate, după care se incrunta.

"El este cel care m-a salvat aseară, și ti-a băgat ție mințile în cap!" Am spus și Johnson s-a incruntat și mai tare.

"Și ti-ai tras-o deja cu el?" Întreba el și eu mi-am mijit ochii la el, iar Jayden si-a strâns mai tare mana. Am inspirat adânc ca sa nu explodez după care i-am mai dat o palma.

"Porc nesuferit ce ești! Cum te aștepți sa cred toate balivernele din lume după ce tu îmi pui o asemenea întrebare?" Am spus și el s-a uitat impasibil la mine.

" Te tine de mână !" A zis neschitand vreun sentiment pe față.

"Probleme? Ai vrea tu sa o faci? " l-am intrebat și am simțit cum mana lui Jayden mai slăbește strânsoarea și Johnson se incrunta puțin.

"Da!" Răspunse acesta.

"Visează în continuare băiete. Sa iti faci șederea frumoasa aici! " Am spus după care m-am intors mergând spre usa cu Jayden în urmele mele.

După ce am iesit am rasuflat ușurată, nevrand sa încep sa plâng tocmai acum.

"Hey!" Spuse Jayden ridicandu-mi bărbia. " Nu lua în seama tot ce a spus derbedeul ăla! " după care mă lua în brațe.

"Știu! " am spus după care m-am desprins din îmbrățișarea lui." Acum dacă nu te superi as vrea sa merg acasă , la mine!" Am spus și el s-a uitat trist la mine.

"Desigur! Spuse în cele din urma. Măcar lasa-mă sa te conduc! "A spus și eu am aprobat." Will te rog sa te ocupi cu mare atenție de băiatul de aseară! " spus după care începu sa meargă înainte tragandu-ma după el.

"Desigur domnule!" Spuse acesta în urma noastră.

"Unde locuiești? " Mă întreba Jayden după ce urcaram în masina lui.

"Fosta casa a părinților mei. Strada nr. 57." Am spus și el a pornit la drum.

Stateam lipita cu capul de geam și mă gândeam la tot ce s-a intamplat în aceste doua zile.

"Te simți bine?" Mă întreba Jayden.

" Desigur domnule, Jayden! " am spus și el a oprit masina la semafor.

"Te rog frumos spune-mi Jay!" Spuse el.

"Dar cum as putea sa va vorbesc la per-tu? " am întrebat și el a ridicat din umeri.

"Pur și simplu. Nu sunt chiar atât de bătrân ca sa imi spui domn...la urma urmei nu am iubita și nici nu-s căsătorit! " Spuse el după care porni cu masina la drum.

"Ok, Jay! " am spus și el a zâmbit.

" Mult mai bine Lexi! " Spuse el.

Restul drumului îl petrecuseram în tăcere.

"Am ajuns!" Spuse el oprind la capătul celălalt al străduței unde se afla casa mea. "Care din aceasta este?" Mă întreba el.

"Este cea crem de la capătul celălalt! " am spus și el a pornit iar mașina oprind în fata casei mele.

"Acum sper ca am oprit unde trebuie! " Spuse el și coborî din masina. Traversa pana ajunse în dreptul ușii mele și mi-o deschise cu un gest elegant, după care întinse mâna. I-am apucat-o și m-am ajutat de ea sa ies din mașină.

"Mulțumesc pentru drum și pentru găzduire! " am spus eu și el a aprobat.

"Nicio problema și sper ca te-am ajutat!"a spus el zâmbindu-mi cald facandu-ma sa-mi imit gestul și sa îmi afișez micile gropite.

"Acum dacă nu va supărați ar cam trebuii sa intru în casa pentru ca presimt ca o sa fie o furtuna !" Am spus eu după un moment de liniște holbandu-ma la cer, observând norii care erau pe cer.

"Bine! Mi-a făcut plăcere sa te cunosc , și sper ca ti-am fost de mare ajutor. Ne vedem mâine la tribunal pentru cazul lui Johnson! " Spuse el și eu l-am îmbrățișat.

"Și mie mi-a făcut plăcere!" I-am zambit cald după care am pornit pe alee. Cand am ajuns in dreptul ușii am descuiat-o și când m-am intors l-am vazut cum astepta sa intru ca sa poată pleca. I-am mai zambit încă o data și i-am făcut cu mana. Inainte sa inchid usa el îmi repeta gestul și se urca în masina. M-am dus repede în living la geam și am văzut cum masina începea usor sa se deplaseze de pe loc și am urmarit-o pana când nu am mai văzut - o.

M-am băgat în pat dornica sa dorm după o zi așa de lunga. Mâncasem și îmi făcusem un dus și acum mă simțeam mult mai bine. S-au intamplat atât de multe lucruri încât m-au epuizat. Dar un lucru nu îmi da pace...imaginea lui Jayden îmi pare intr-una în minte și oricât de mult încerc sa o alung , ea nu dispare. Mă incrunt și mă întind pe pat și încerc sa adorm dar imaginea lui tot nu îmi da pace. Mă fâțâi în pat de pe o parte pe alta. Cand ma intorc si ma uit la ceas arata ora 11:40.

"Ce doamne! "Exclam eu." M-am pus în pat la 9:30 , si nu pot sub nicio forma s-au alta sa adorm. Offf ...Jayden ce mi-ai făcut? " întreb și mă întind iar în pat. I-au perna în brațe gandindu-ma ca în locul ei este Jayden și adorm imediat....