The secret (Vol. I)

47. S-a terminat.

Perspectiva lui Lexi.

După ce Jay ieși din salon m-am asezat mai bine și m-am lăsat purtata de somnul ce voia sa pună stăpânire pe mine. Era o liniște deplina pana când am auzit usa salonului deschizandu-se ceea ce m-a facut sa deschid ochii brusc pentru ca știam ca Jay tocmai plecase și nu avea cum sa vina înapoi a sa de repede.

"Ti-a fost dor de mine păpușă? " întreba el cu un zâmbet malefic pe față.

"Ce vrei ,jigodie?" Am întrebat și el a ras scurt.

"Se pare ca încă nu ti-ai învățat lecția. Ți-am zis ca o sa te fac sa suferi la fel cum am suferit și eu. E greu de înțeles? " a zis el și si-a scos pistolul de la spate.

"Dacă te apropii de mine o sa...."

"O sa ce?" A intrebat el. "O sa mă bați ? Nu prea cred. În starea în care ești abia te poți mişca! "Spuse el. Argh...mă enervează faptul ca are dreptate.

"Și nu crezi ca ai întrecut măsura? Uita-te în ce stare m-ai adus! Ce vrei mai mult de atât? Vrei sa mă omori?" L-am intrebat și după câțiva pași au început sa se audă pe hol.

L-am privit înspăimântată pe Johnson cum veni lângă mine și își puse pistolul la capul meu și se uita spre usa zâmbind malefic,iar eu mă rugam sa nu fie Jay.

Cand usa salonului s-a deschis am simțit cum aerul îmi rămâne în gat. Jay intra în salon cu zâmbetul pe buze ,dar se incrunta când îl văzu pe jigodia de Johnson,cu pistolul la capul meu.

"Se pare ca fericirea nu e de partea voastră! " Spuse Johnson ,și puteam sa jur ca acum rânjea ca un dement. Nu ca nu era deja unul...

"Da-i drumul!" Spuse Jay și își duse mainile la spate. Oare avea ceva ce putea sa ne ajute în aceasta situație?

"Dacă nu ce o sa îmi faci?" Întreba Johnson și își îndrepta pistolul spre el.

"Crezi ca dacă mă ameninți cu un pistol de jucărie ,cumpărat din târg cu 3 dolari o sa mă impresionezi?" Spuse Jay arcuindu-şi o sprânceană.

"Chiar atâta de fraier mă vrei încât sa vin cu un pistol fals?" Întreba Johnson și trase un glonț în vaza de pe masa,aceasta facandu-se bucatele.

"Da! Pentru ca tu tocmai ai arătat ca este un om periculos în spital!" Spuse Jay și pe usa își făcură apariția mai mulți mascați împreună cu un detectiv ,pentru ca sigur nu arata ca ceilalți.

"Prindeți-l !" Ordona detectivul și un foc de arma s-a auzit urmat de altele. Mi-am astupat urechile cu mâinile din cauza zgomotului și mi-am strâns ochii. Voiam ca acest calvar sa se termine cât mai repede. Cand am auzit ca focul de gloanțe a încetat mi-am deschis ochii și am văzut trupul fără viață a lui Johnson. Detectivul statea undeva într-un colt al camerei și privea dezgustat trupul acestuia. Mascați acum stăteau lângă perete ca niște adevărate animale și Jay...Jay era în fata mea și mă privea curios.

"J-Jay..." am șoptit și el a expirat oarecum ușurat.

"S-a terminat iubito! " Spuse el și eu i-am sărit în brațe și am început sa plâng. Rănile de pe corp încă mă usturau ,dar nu asta era ce conta acum. "E mort? " am întrebat și Jay s-a desprins din îmbrățișare și s-a uitat la mine. Mi-a luat chipul intre palmele lui mari.

"Asta merita ,pentru tot e a făcut! " Spuse el și mă sărută scurt.

"Jayden !" Spuse detectivul punandu-si mana pe umărul lui.

"Da?"

"Eu trebuie sa rezolv aceasta problema! " Spuse arătând spre trupul lui Johnson." Austin, îmi pare bine domnișoară !" Spuse el și își întinse mâna. M-am uitat câteva secunde la ea neștiind ce ar trebuii sa fac,după care inteligenta mă lovi.

"Lexi,la fel!" Am zis și acesta zambi.

"Mi-ar fi plăcut sa ne întâlnim în alte circumstanțe, domnisoara! Am auzit ca i-ai cam furat inima prietenului meu!" Spuse și am început sa zâmbesc. Nu știu de ce, dar Austin părea un tip de treaba cu care puteți sa petreci timpul fără te intimideze. "Acum mă scuzați! " Spuse el după care pleca de lângă noi urmat de gorilele alea care țineau trupul jigodiei.

"Lexi..." Spuse Jay după un moment de liniște.

"Da?" Am întrebat și m-am uitat în ochii lui care mă priveau sinceri.

"S-a terminat totul ! Acum nu m-ai ai de ce sa iti faci griji! " Spuse după care astepta sa zic ceva.

Dar nici măcar nu știam ce sa spun așa ca am făcut sigurul lucru care mi-a venit în cap. Voiam sa îi simt buzele peste ale mele.

"În regula! " am șoptit și i-am luat chipul intre palme. Mi-am apropiat buzele de ale lui și l-am sarutat. La început a fost prea uimit de gestul meu,dar când si-a revenit a preluat conducerea.

Ne-am desprins din sărut atunci când amândoi am rămas fără aer.

"Te iubesc !" A șoptit el. " Sa nu uiți niciodată asta! " a zis și am putut vedea cata sinceritate se ascunde în ochii lui.

"Și eu te iubesc!" Am zis și el s-a ridicat de pe pat și s-a asezat pe scaunul de lângă pat.

"Odihnește-te! " Spuse el și eu m-am conformat. Chiar aveam nevoie de somnul ăsta. I-am luat mana și m-am lăsat purtata de către somn.