Capitolul 23

208 12 2
                                    

-Vrei să înoți înainte să te întorci? Întrebă Kan, dar tânărul clătină din cap.

-Nu, Beam vrea să rămână îmbrățișat pe Phi Kan, a spus Beam, făcându-l pe Kan să oftateze.

-Bine, ce ai vrea sa mananci dupa-amiaza? Te iau eu ?a intrebat Kan din nou. Beam se uită la Kan.

-Phi Kan, poți să-mi faci mâncare? Beam vrea să mănânce mâncarea lui Kan, a spus Beam, pentru că se gândea că aceasta ar fi ultima dată când va putea mânca ceva făcut de Kan.

-Da, vrei ceva special? Întrebă Kan îngrijorat.

-Depinde de Phi Kan, Beam nu a vrut să ceară atât de mult.

-Deci, ar trebui să mergem să cumpărăm mâncare proaspătă de gătit? Kan a propus să-l vadă pe Beam. Beam dădu încet din cap.

-Așa că ridică-te și pregătește-te. Beam trebuie să ajute la gătit, bine? spuse Kan oferindu-i un ușor zâmbet lui Beam.

-Da, a răspuns Beam. Când atât Kan, cât și Beam au terminat de pregătit, au mers la piață pentru a cumpăra lucruri pentru cină. Kan și Beam cumpără ingredientele cu zâmbetul pe buze. Când au avut toate lucrurile de care aveau nevoie, s-au întors în sat.

-Ce vrei să faci Beam? Întrebă tânărul. Kan s-a dus să apuce un șorț și a stat în spatele lui Beam.

-În primul rând, trebuie să-ți pui un șorț, a spus Kan punându-l pe Beam. Lassoul ar trebui să fie în spate, dar Kan a decis să-l urmărească din față și să-și întindă brațele spre spatele lui Beam. Avand grija asa de asta, Kan imbratisa trupul mic. Beam a zâmbit puțin pentru că fața lui Kan este puțin departe de a lui.


😘....😘


-Taxă pentru purtarea șorțului, a spus Kan după ce i-a sărutat obrajii lui Beam.

-Beam îl poate lega singur, a răspuns tânărul pe un ton de stânjenit.

-Ia Creveții Beam, apoi taie-le capetele și coada, ai mai făcut asta? întrebă Kan

-Da, Beam obișnuia să o ajute pe mama să gătească, a spus tânărul. După ce a luat creveții și s-a așezat să-i curățați de coajă și să le tăiați capetele.

Cei doi au continuat să lucreze împreună, tachinandu-se unul pe celălalt, râzând tot timpul. Dar, fericirea trece întotdeauna atât de repede, așa cum credea Beam. După ce au luat cina, Kan și Beam au făcut o baie împreună, s-au îmbrăcat unul pe celălalt înainte de a merge la culcare și s-au îmbrățișat din nou pe patul larg.

-Putem să stăm întinși acolo, îmbrățișându-ne toată noaptea? întrebă Beam cu voce tare.

-Bine, a răspuns Kan pentru că putea înțelege sentimentele lui Beam.

-Mâine, când ne întoarcem acasă. Ce vom face? întrebă Beam curios.

-Trebuie să-l iau pe Beam mai întâi. Trebuie să te duc acasă, a spus Kan

-După care? întrebă Beam din nou.

-O să mă ocup de ceva. Beam va rămâne singur. Nu trebuie să-ti faci grij de nimic, a spus Kan făcându-l pe Beam să se mai liniștească.

-Dacă ne întoarcem și cineva întreabă unde a fost Beam, ce vrei să spună Beam? întrebă din nou tânărul

-Spune-le că ai plecat într-o excursie cu Graf, a răspuns Kan, făcându-l pe Beam să creadă că Kan cu siguranță va folosi acea scuză acasă, că Beam a mers să-i viziteze pe Graf și pe Kan pentru că dacă a spus că a venit doar cu Kan, va fi multe îndoieli, când Kan și Kan Beam au devenit apropiați?

-Bine, spuse Beam încet.


-Phi Kan

-Hmm, a răspuns Kan în gât.

-Beam îl iubește pe Phi Kan.... Întotdeauna îl va iubi pe Phi Kan, spuse Beam cu voce joasă.  Kan a tras corpul mic al lui Beam spre el și și-a ridicat bărbia ca să poată privi și el.


-Știu... spuse Kan încet în timp ce se uita la Beam cu ochi blânzi.

-Beam vrea ca Phi Kan să știe că, indiferent de ce s-ar întâmpla, Beam îl va iubi mereu pe Phi Kan, o voi face mereu, a spus Beam din nou. Kan se încruntă ușor.

-Spui„indiferent ce”, ce vrei să spui cu asta? întrebă Kan.

-Nu este nimic. Beam vrea doar să știi, a spus Beam, oferindu-i un zâmbet blând.

-Să mergem la culcare, trebuie să ne întoarcem dimineața. Vreau ca Beam să se odihnească bine, a spus Kan. Beam nu răspunse, dar dădu încet din cap.Golul l-a făcut pe Kan să deschidă imediat ochii. Silueta mică pe care o îmbrățișa mai devreme în noapte a dispărut, Kan sa uitat rapid în jurul camerei, înainte de a surprinde umbra cuiva care stătea afară, pe balcon.

Mai rău nu se poate 💜Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum