West Golden - atât de ușor de detestat, dar atât de greu de rezistat.
Nu lăsați fața aia drăguță a lui să vă păcălească. Nu e băiatul de alături sau genul în care să aveți încredere cu inima voastră. E diavolul în blugi de designer, cu tot farmecul...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Muzică, dans, mâncare bună.
Petrecerile din cartierul de sud nu dezamăgesc niciodată.
Privind în jurul standului cu produse de patiserie a lui Scar și Shane de pe un scaun de gazon, analizez luminile strălucitoare care fac un zig-zag de pe o parte pe alta a străzii. Ard strălucitoare pe cerul întunecat. Un comitet de cartier le agățase cu grijă tocmai în această după-amiază, asumându-și provocarea de a face sărbătoarea de anul acesta puțin mai festivă decât în trecut.
Luminile, clovnii angajați și pictorii de fețe, un DJ profesionist plasat la capătul străzii. În cea mai mare parte, pune hip-hop din anii '90 și începutul anilor 2000, pe care vecinii dansează sub lumini. Tineri și bătrâni. Toate rasele.
S-a muncit mult pentru a realiza acest lucru și se vede.
"Du alea de lângă de mine." Mă strâmb, întorcându-mi fața când Jules sare la masă cu ultima serie de prăjituri cu unt de arahide din cuptorul ei. S-a oferit voluntară să le coacă pentru Scar, deoarece pregătirea lor în casă s-ar putea termina rău pentru mine.
"Oh, relaxează-te." Mă tachinează. "Chiar am șters exteriorul recipientului și m-am spălat pe mâini înainte de a veni aici, așa că..."
Îmi prinde fața și îmi plantează un sărut mare pe frunte.
"Termină! Știu multe, multe locuri în care au fost acele buzele!" Glumesc.
Mă împinge jucăuș și eu îi fac același lucru odată ce se așează lângă mine.
"Sper c-am făcut destule." Răsuflă Scar, cercetând cele câteva zeci de prăjituri și negrese pentru care a muncit noaptea trecută, precum și cea mai mare parte a acestei dimineți și după-amiezi.
"Avem mult mai multe lucruri decât anul trecut." O asigură Shane. "O să câștigi o mulțime de bani." Ridic privirea la sunetul vocii lui care se adâncește.
Nu mai este un copil, ceea ce pare ciudat, având în vedere cum l-am știut toată viața.
An de an, seamănă mai mult cu fratele său — părul brunet, ochii gri ucigași și gropițele care mă fac să mă tem pentru castitatea surorii mele. Dumnezeu știe că l-am lăsat fericită pe fratele lui s-o decimeze pe a mea. Shane s-a înălțat, de asemenea, ridicându-se deja deasupra lui Scar cu câțiva centimetri. Ei râd împreună ca niște prieteni nevinovați, dar am fost o dată pe acel drum cu un frate Ruiz și știm cu toții cum s-a terminat.
"Totul a ieșit perfect." Răsună Jules, urmărind petrecerea. "Domnul Huang a optat chiar și pentru o casă gonflabilă." Îi urmăresc privirea când arată spre șirul lung de copii care așteaptă să sară în castelul mare și umflat, aflat la câteva uși mai încolo.
"Cantitatea de germeni din chestia aia mă face să vreau să mă scald într-o cuvă de clor." Glumesc, ceea ce o face să-și dea ochii peste cap. "Serios, ăsta e un focar de pecingine care așteaptă să se întâmple."
