Un dar si o capcana (Volumul 1)

<62>

Doamna White era ca o mama sau ca o bunica pentru Enuit, mereu i-am fost draga şi eu mereu am vazut in ea o bunica minunata care nu are nevoie de vreun motiv sau vreo favoare de la noi pentru a ne ajuta. M-am dus sa-l trezesc pe Aiden şi i-am acoperit gura cu mana, luandu-l inauntru in apartament.

Confuz de ce am procedat in felul asta, Aiden spuse indignat şi putin furios:

--- Ce Dumnezeu a fost asta?! Alexandra, ce Dumunezeu!

--- Mai usor cu Alexandra. Ce naiba faceti voi aici? Stiti ca pe aici sunt şi vecini care imi pot face reclamatii ca voi ati dormit in hol? Noroc ca o am de partea mea pe doamna White. Ciudatilor! Ce credeai ca putea sa mi se intample?

--- N-o sa te intreb unde ai fost, dar o sa-ti spun ca Alejandro are nevoie de tine. Eu şi Luan avem nevoie de tine.

--- Lasa-ma pe mine cu ce are el nevoie, şi eu aveam nevoie de el. Nu da niciun semn, niciun apel, niciun mesaj. Isi vede de viata şi de restul prietenilor pe care ii are, mai mult sau mai putin falsi. Daca te mai aud sau va mai aud pe vreunul, ma retrag total. Nu va ma ţeseţi gresit panza, ca sa nu ajungeti sa o ţeseţi chiar in jurul vostru.

Aiden a tacut, a ramas acolo inlemnit şi cand a simtit ca ceilalti s-au trezit, a ţaşnit pe usa afara. Era o intreaga alergatura. Am sarit pe geam şi m-am dus la restaurant unde e prea multa lume şi nu ma poate gasi niciunul. Avusesem dreptate, m-am asezat la o masa dintr-un colt al restaurantului şi nu m-au gasit. Se facuse 6 seara şi am mers in padure unde l-am gasit pe Volturi astepandu-ma pentru a continua procesul pe ziua de azi.

Ajunsi in sala, fiecare la locul lui. Volturi se adresa prima data lui Alejandro, foarte serios şi cu o privire severa:

--- Data trecuta am intrebat-o pe Lya cum il vede ea pe Aiden, acum te intreb pe tine; cine e Bernard pentru tine. Te rog, Alejandro, da-i drumul.

--- Da, domnule. Candva, Bernard imi era fratele mai mare. M-a invatat cum e lumea, cum e viata, m-a schimbat in totalitate, vrandu-mi binele. Ii multumesc enorm pentru asta, am vazut şi eu cum e defapt viata şi distractia...

--- Taci boule! O faci pe Lya sa planga! Domnule, va rog eliberati-ma sau lasati-o macar pe ea sa vina aici. spuse Bernard innebunit.

Volturi facu un gest din mana de la stanga la dreapta şi lanturile ce-l tineau pe Bernard cazura. El veni la mine şi ma imbratisa, ramanand langa mine. Volturi ii spuse lui Alejandro sa continue şi asa şi facu:

--- M-a dezamagit intreaga situatie, am incercat sa-l inlocuiesc in ultima vreme. Am sperat ca imi va fi mai bine. Bernard a insemnat enorm de mult pentru mine, era fratele meu mai mare. Nu mai este. Nimeni nu mai este ce a fost. Nu stiu unde e greseala.

---- Lasa-ma sa-ti spun eu ceva, am 2000 de ani. O sa-i inlocuiesti pe toti, o sa o ranesti pe Lya şi o sa vin dupa tine şi chiar eu te dau in judecata pentru "uciderea unei inimi". Tu esti greseala, stiu prin tot ce ati trecut fiecare. Revenind la cazul nostru exclusiv. Te voi ruga, Lya sa-l duci pe Bernard la locul sau, apoi şi tu sa-ti reiei locul. Va voi arata ce s-a intamplat mai devreme, tot astazi.

Volturi deschise o sfera imensa şi ne arata tuturor vizita mea la celula lui Bernard. Aiden şi Alejandro fura uimiti. Priveau atent şi nu le venea sa creada. Dupa ce vazura tot, Volturi se adresa placid tuturor:

--- Lya este impartiala, are bunatatea de a se comporta frumos şi de a le fi alaturi ambilor frati. Nu tine cont de cine bun şi cine e rau. Putem lua in considerare regretul lui Bernard pentru ce a facut. Bernard, vreau sa-mi spui ce simti cand te gandesti la Alejandro.

--- Da, domnule. Ceea ce voi spune, voi spune intr-adevar din inima. Alejandro fusese cel mai bun prieten. L-am invatat tot ce avea nevoie, l-am povaţuit; devenise inlocuitorul fratelui meu Aiden, mai mult sau mai putin. In ultima vreme a fost identic unui tradator. M-a lasat in urma, m-a uitat, m-a inlocuit, m-a sters din viata lui. Nu-l voi ierta pentru asta. Am stat ani intregi alaturi de el, i-am dat totul lui, Lyei nu i-am dat nimic şi totusi a venit la mine. A venit la monstrul care a dezamagit-o. Ce e cel mai frumos e ca, vede ce altii nu vad in mine; speranta. Alejandro e doar un camarad de clan pentru mine, a decazut lamentabil in fata mea, domnule.

--- Multumesc Bernard. Suntem toti impartiali, Eveglot, Lumos şi eu. Aiden ai ceva de spus, nu-i asa?

--- Da. Voiam sa-i multumesc fratelui meu pentru căinţa sa. N-am cuvinte pentru a-i multumi Lyei pentru grija pe care a avut-o pentru fratele meu. Cat despre tine Alejandro, esti pe drumul gresit fie ca intelegi sau nu, intoarce-te la ce a fost pentru ca ne vei pierde pe toti, pana şi pe Lya. Atat domnule, va multumesc.

Ne-am indreptat cu totii spre usa şi am fost ca şi teleportati inapoi in padure, unde in mod bizar era deja 7 dimineata. Timpul trecuse de vreo 3 ori mai repede ca data trecuta, desi toate sedintele de judecata au aceeasi durata, fara sa incapa discutia de exceptii. Eram singura care vedea speranta in Bernard, Alejandro devenise rece, impulsiv, ajunsese sa porneasca o lupta intre varcolaci şi vampiri, atacandu-ma pe mine. A fost deajuns sa ma uit in ochii lui ca sa-l fac sa realizeze ca a gresit şi sa-l fac sa fuga. Totusi asta nu insemna ca va asculta de ce i-au zis Aiden, Bernard şi Volturi, pentru ca cei trei au mare dreptate. De ce ar asculta de ei? De ce ar asculta de mine? Doar e un independent intrat intr-o viata noua, plina de petreceri, beţii şi oameni de treaba. Se va plictisi, isi va face rau sau il va lovi un puseu de autoreflectie şi va realiza ce a ajuns şi de unde a plecat.