Un dar si o capcana (Volumul 1)

<57>

Ajunsa in padure, in mijlocul ei mai exact, sari de nicaieri un tip bine facut, imens, cu par negru tuns relativ scurt şi cu niste ochi foarte verzi, anormali. Ma lua pe nepregatite şi ajunsesem lipita cu spatele de un trunchi de copac şi adulmecata de acest tip care spuse serios:

--- De cand n-am mai simtit eu un asemenea miros. Ai venit in sfarsit şi pe la mine.

--- Nu am venit eu la tine, tu ai sarit la mine! ii zis indignata pana peste poate.

Se indeparta şi isi apleca capul in jos. Nu intelegeam de ce facea asta, asa ca am mers la el şi am incercat sa deschid o conversatie amiabila ca sa vada ca nu sunt rea sau de vita nobila asa cum parea sa creada:

--- Poate ca nu am inceput cum trebuie, mai mult tu ai gresit. Sunt Lydia.

--- M-am comportat total inadecvat şi imi pare rau. Ma numesc Caleb, nu sunt prea bun la interactionare.

--- E in regula, stiu cum e. Initial, cred ca esti obisnuit ca lumii sa-i fie frica de tine, nu?

--- Sincer, ma miram cum de ai avut curaj sa-mi raspunzi şi nu ai fugit. Nu mi s-a mai intamplat pana acum, iar tu cred cu tarie ca esti speciala din mai multe puncte de vedere decat acesta. Ai o piele atat de alba, esti un vampir, nu-i asa?

--- Un hybrid, elf Waterhoary şi vampir. Ochii rosii, daca te intrebai cumva. Apropo, ultima data cand am vazut ochii aia verzi ca ai tai a fost intr-o carte, cand citeam despre...

--- Creaturi magice antice şi hibridizari. Sunt un elf de padure dintre primele generatii, ultimul mai exact. M-am comportat ciudat pentru ca sunt ultimul din neamul meu care vede fiinta speciala ce vine la 100 de ani. Ma simt putin singur pe lume, desi stiu ca sunt sute de creaturi in toata padurea. Nu stiu cum de am avut curaj sa sar la tine, nu am interactionat cu nimeni de 20 de ani. Nu credeam ca ma va accepta cineva, avand in vedere ca as putea fi foarte bine o fantoma.

Contrar aparentei, avea mintea imbaxita de regrete şi se vede ca a fost lipsit de curaj multa vreme doar pentru ca totul s-a schimbat vertiginos chiar sub ochii lui încât n-a mai stiut daca se poate integra sau nu, nici nu a crezut ca poate sa incerce sa se arate celorlalti. Imi imaginez cat de greu i-a fost, poate reusesc sa fac eu ceva ca sa il integrez şi sa-i fie bine. Regele şi regina elfilor ar fi foarte incantati de aceasta comoara descoperita de mine.

Am mai stat de vorba putin timp apoi am pornit-o spre casa. Ma simteam ciudat, nu stiam ce vreau sa se intample in viitor şi foarte multe persoane se roteau in capul in fel de fel de ganduri intortocheate care imi fac rau. Deodata aud o bataie in usa; cine naiba putea fi? Ma duc şi ma uit pe vizor. Era Bernard şi incepu sa palavrageasca de dupa usa:

--- Stiu ca esti acolo. Deschide-mi.

--- Stiu ce i-ai facut lui Aiden alaltaieri. Nu te las sa intri. Ai fost un nemernic!

--- Cum de ai aflat tu, fugita de acasa, despre ce s-a intamplat intre mine şi Aiden?

In momentul in care am auzit "fugita de acasa", ochii mei s-au inrosit instantaneu, dintii mei se lungisera intr-o ractiune de secunda şi am deschis dintr-o miscare usa sarind la gatul lui Bernard şi am spus cu o voce mai groasa ca de obicei:

--- Daca tu crezi ca n-o sa-mi intri in mana dupa faza asta, iti dau un sfat: ESTI CA ŞI INGROPAT!

Nu ma controlam, nu conta ce urma, nu putea nimeni sa ma opresca şi nu-mi pasa de absolut nimic decat sa-i dau ăstuia o lectie care sa n-o uite. Am sarit de la balconul blocului direct spre padure şi l-am aruncat pe jos de la 2 metri inainte de aterizare.

Am mers spre el şi l-am izbit de trunchiul unui copac şi i-am spus nervoasa pana la a ţipa:

--- Nimeni nu va deveni papusa ta şi nu-mi vorbesti tu mie in felul ala! E CLAR?

Isi ascundea teama prin aceste cuvinte aruncate alaturi de un ranjet respingator:

--- Crezi ca ma sperii? Nu se va intampla! Nimeni nu m-a speriat vreodata şi nu esti un monstru adevarat! Esti o copila prostuta, care are mai multa putere decat poate duce. Iti vreau binele şi la fel şi fratelui meu, doar ca nu intelegeti.

--- SA OMORI UN OM LA CARE FRATELE TAU TINEA, ASTA NUMESTI TU "A VREA BINELE CUIVA"?

--- Nu ma intereseaza parerea ta şi cu atat mai putin a lui. Sunteti doi prosti ingrati, nu intelegeti ce e viata defapt.

Am sarit din nou la el, i-am dat pumni şi picioare, l-am batut cu toata forrta pe care o aveam, furia ma facuse sa ma vad invincibila, aveam o viteza incredibila in miscari şi mai aveam putin şi ii zdrobeam capul intre talpile picioarelor mele şi un trunchi de copac. L-am lasat la pamant, scuipa sange şi voia sa incerce din nou sa ma raneasca cu cuvinte jignitoare, doar ca nu mai avea putere nici sa se ridice de a sta in genunchi.

Ii simtisem pe toti cum venira din toate colturile padurii, iar Aiden fu singurul care putu sa spuna ceva, bland şi cu ochii aratand frica şi recunostinta in acelasi timp:

--- Alexandra Lydia Eveglot, Alejandro Dominique Lumos. Va rog veniti cu mine. Voi ceilalti vreau sa-l ingraditi, ii faceti orice e nevoie in afara de a il omorî, pentru a il tine pe loc.

Respiram greu şi Alejandro nu indraznea sa ma ia de mana pentru ca stia ca stau suparata pe el o luna intreaga. Aiden era la o rascruce, asa ca facu ce crezuse ca e mai bine pentru toti:

--- Probabil ca va cer foarte mult, dar alta solutie nu am şi doar de voi sunt sigur ca puteti asta pentru mine. Vreau sa conduceti clanurile, nu permanent, dar o vreme destul de indelungata. O sa-l dau in judecata pentru coruperea diferentei dintre lumi. Adica uciderea unei finite umane nevinovate in scopuri ce nu sunt prevazute in legile noastre. Nu e prima data cand face ceva absolut lipsit de suflet, daca nu fac asta acum, data viitoare va fi prea tarziu.

Ii vedeam durerea, iar furia mea palise incet incet. Se transformase in frica, aveam lacrimi in ochi şi i-am spus cu vocea tremuranda:

--- O sa facem tot ce e nevoie. Nu-ti face griji, suntem in stare sa facem asta.

--- Nu plange, a primit ce merita. Am nevoie de ceva de la tine in schimb.

--- Ce? intreb uimita.

--- Trebuie sa colaborati in timpul asta. Doua saptamani, cat timp sunteti in padure noaptea, trebuie sa vorbiti, sa faceti pace, sa le fiti exemplu tuturor. Te rog, Lya.

--- In regula, asa facem. spun şi il iau de mana pe Alejandro.