Resident Evil

157 11 0
                                    

Capitolul 14

(Perspectiva lui Scott)

- Ce dracu se întâmplă, băieţi? Îi întreb pe Damon şi Thomas după ce toţi am furat o maşină şi ne-am urcat în ea. Damon, Tom şi Isabelle erau pe bancheta din spate total speriaţi şi bulversaţi, iar Jason era copilotul meu. Am rotit cheile, iar maşina a luat-o din loc. Voiam să ajung cât mai departe de locul blestemat şi să scăpăm de poliţie. Aveam de gând să mă opresc la cabana noastră din munţi unde mama şi tata obişnuiau să-şi ţină echipamentul. Acolo era şi Impala, iubirea tatei.
- Nu avem timp de pierdut. Trebuie să ne refugiem undeva.
- De ce ? Îl întreabă Jay pe Thomas, care a rămas setat pe ideea plecării şi nu ştia cum să explice ce a văzut. Încheieturile îi erau roşii, iar pumnii răniţi şi zgâriaţi. Frăţiorul meu a fost nevoit să lupte pentru libertatea sa, iar asta mă făcea şi mai bucuros că atât Michael cât şi Christmas erau morţi.
- Ce s-a întâmplat acolo, Thomas ? Îl întreb pe băiatul care se uita în gol.
- Teresa. Vreau să merg la ea. Trebuie să o luăm şi pe ea. Dacă nu o facem va muri.
Damon aprobă, iar eu virez spre stânga.
- Puteţi să ne spuneţi şi nouă ce dracu vi s-a întâmplat? Îşi pierde Jay răbdarea ca şi mine.
- Oamenii lui Christmas au aflat că sunt poliţist sub acoperire şi voiau să mă ucidă. Am încercat să te scap de ei ca tu să ajungi cu Emery la spital. Eram în mijlocul unei bătăi când 3 agenţi ai lui Michael au apărut. Mă simţeam ca cel mai ghinionist om de pe planetă. Gorilele m-au luat pe mine şi oamenii lui Christmas şi ne-au dus într-o fabrică abandonată şi transformată într-un laborator. Am crezut că Michael este un mafiot de rând, dar idiotul era un geniu. I-au injectat pe oamenii lui Christmas, iar aceştia pur şi simplu au înnebunit. Au murit şi s-au trezit cu dorinţa de a ucide. Aveau ochii albi complet şi vene negricioase. Nu puteam să înţeleg de ce doar pe ei i-a injectat. Au fost folosiţi ca nişte cobai. Idioţii aceştia nu se aşteptau la rezultat şi au fost asaltaţi de ciudaţi. Abia am scăpat cu viaţă. Nu pot să-mi dau seama ce a fost, însă rezervele de soluţii erau cu miile, destul cât să contamineze populaţia din L.A.
- Ce s-a întâmplat cu 'ciudaţii' ?
- Nu ştiu. Am fugit imediat ce am scăpat. Un savant a tras într-un ciudat, însă nu l-a putut doborî. Tu cum ai ucide ceva deja mort ?
- E imposibil! Afirmă Jason şi ca să fiu sincer, nici eu nu cred în povestea asta. De ce ar avea nevoie un mafiot de o armă mortală care ar putea ucide un oraş?
- E adevărat! Tot ce spune Damon e adevărat! Serul este real şi va ucide L.A. Trebuie să plecăm până va avea loc contaminarea.
- Contaminare ?
- Michael plănuia să folosească serul în L.A.

(Perspectiva lui Thomas ● flashback)

M-am trezit confuz şi legat pe un scaun medical. Mâinile şi picioarele îmi erau imobilizate împreună cu gâtul. Abia puteam să înghit din cauza durerii usturătoare care a pus stăpânire pe mine. Nu mă durea nimic altceva. Mă uitam în toate părţile. Eram singur în cameră împreună cu o seringă ce conţine un ser verde. Uram injecţiile de când eram mic. Am avut probleme de sănătate şi am fost nevoit să fiu înţepat de mai multe ori decât era normal. Bărbatul mi-a promis o moarte lentă, deci serul verde nu are cum să fie ceva bun. Era o injecţie letală? De ce să risipească timp ca să mă omoare? Eram o victimă colaterală şi neimportantă în jocul traficanţilor. Fraţii mei erau cei doriţi, iar eu o momeală. Oare i-a capturat şi acum nu mai au nevoie de mine? De ce atâta chin cu mine? Serul verde şi ameninţător mă intriga. Voiam să ştiu ce conţine, ce se va întâmpla cu mine dacă îmi va fi administrat ?
- Bună ziua domnule Winchester! Mă bucur că v-aţi trezit! Mă salută un moş îmbrăcat într-un halat de labolator. El mă va executa.
- Nu sunteţi foarte vorbăreţ azi, îmi reproşează, iar mie îmi vine să râd.
- Sunt imobilizat şi am o durere îngrozitoare de cap. Să mai precizez şi că sunt ameninţat cu moartea? Deci am toate motivele să fiu tăcut.
- Nu eşti ameninţat cu moartea Tom Winchester. Eşti foarte important pentru noi şi evoluţia noastră.
- Important ?
- Doar nu credeai că ai fost răpit degeaba şi ne-am bătut capul cu tine ca să te omorâm. Plus, dacă voiam să mori erai mort deja.
- Nu sunt interesat să lucrez pentru mafie.
- Mafie? Crezi că Michael e mafiot? Râde el lăsându-mă confuz.
- Şi cine este Michael mă rog ?
- Este un om de ştiinţă bogat care va evolua lumea cu acest ser. Ştii, tu eşti un băiat special Tom. Mama ta a fost foarte specială.
- O ştii pe mama ?
- Normal. Katherine Pierce-Winchester a avut câteva mici "daruri" pe care sper că le-ai moştenit.
- Despre ce daruri vorbeşti ?
- Dacă le ai, vom afla imediat.
Moşul ia seringa cu ser, iar eu mă încordez imediat. Nu am ce informaţii să diger. Serul acela mă va ucide. Sunt un şoarece de laborator pentru moş, iar el nu e suficient de deschis la minte cât să-şi dea seama că lichidul verde mă va ucide. Mă încordez cât pot de tare atunci când simt spirtul rece pe mână. Mai am 10 secunde. Ia vata de pe mână. 7 secunde. Îmi bate uşor mâna. 3 secunde. Încetează. 1 secundă. Acul se apropie şi ţipătul îmi stă pe vârful limbii. Secunda se prelungeşte un mileniu până să-mi dau seama că nu s-a întâmplat nimic şi sunt neatins. Moşul era mort. Damon încerca să mă elibereze. Retrag tot ce am spus rău de băiatul acesta. Tocmai mi-a salvat viaţa. Din partea mea se poate căsători cu Isabelle.
- Ce a păţit? Îl întreb pe Damon.
- Nu am timp să explic. Trebuie să fugim.
Dar moşul s-a trezit din morţi, având ochi albi complet şi vene proeminente. Se uita la noi fără expresie, apoi a sărit pe mine. Voia să mă muşte, să mă ucidă. Era ca o fiară sălbatică. S-a prăbuşit peste mine, iar eu nu puteam să o ţin departe. Damon l-a luat după mine, apoi l-a lovit. Cât timp se aduna după jos, eu şi Damon am fugit ca să ieşim din clădire. Multe zgomote stranii se auzeau în spatele meu, sau erau în capul meu. Cert este că îmi era frică. Serul verde l-a ucis pe bătrân, iar el a revenit ca şi un zombie. Michael nu este un mafiot, ci un om de ştiinţă nebun. Am intrat într-o cameră cu Damon pentru a scăpa de moş. Din lac am ajuns în puţ, pentru că în cameră se aflau sute de cutii cu ser verde. Ce dracu se întâmplă?
- Trebuie să le distrugem, Damon.
- Ştiu.
- Le aruncam în aer ?

(Perspectiva lui Scott)

- Doar nu le-aţi aruncat în aer, nu ?
Damon şi Thomas tac, iar eu îmi pierd minţile.
- Idioţilor ! Serul se va împrăştia acum în tot oraşul!
- Şi cum puteam să-l distrugem fără să fim nevoiţi să ucidem oraşul? Mă întreabă fratele meu care pentru prima dată a fost un idiot.
- Trebuie să plecăm cât mai repede. Fiecare gură de aer pe care o luăm e nocivă.
- Ce facem cu restul oraşului?
- Vom suna, ne vom întâlni cu Teresa.
- Şi Mira ? Nu plecăm fără sora mea.
- Normal că Mira merge cu noi! Dar unde este Jace ? Sunaţi-l pe Jace! Nu plecăm fără vărul nostru şi Claire!
Thomas şi Isabelle au ascultat imediat şi au început să dea telefoane. Vărul nostru nu răspunde, iar Teresa era extrem de îngrijorată şi cerea milioane de explicaţii. Eram în faţa casei ei, iar Tom şi ea se certau. Teresa nu voia să-şi părăsească familia şi nu credea în pericolul care ne paşte. Cine este Michael? De ce a vrut serul acesta ?
- Femeie, dacă nu crezi poţi să rămâi aici, dar dacă ai încredere în Tom şi în mine, atunci întră odată în nenorocita asta de maşină! Îi ordon Teresei care îl ia de mână pe Tom şi cu regret intră în maşină.
- Nu avem destul loc, se plânge Isabelle, care a avut grijă să facă împreună cu Damon cumpărături de urgenţă.
- Nicio grijă.
Jason şi-a chemat sora, iar Mira a venit cu maşina sa. Acum trebuia să ne împărţim. Thomas şi Teresa s-au dus în maşină cu Mira, iar eu am rămas cu Jay şi porumbeii Damon şi Isabelle. Am observat că între cei trei este tensiune. Jason o place pe Izzy şi vrea să se bage în proaspăta ei relaţie. Când va fi şi ea fericită? Ce aş face dacă asta ar fi ultima mea zi de trăit? Fără să-mi bat capul cu problemele complicate ale oraşului, m-am încadrat spre autostradă şi am pornit spre ieşirea din L.A. Tom şi Jace au fost despărţiţi şi nu am nicio dovadă că el este în viaţă. Mă rog pentru vărul meu să fie ok. Ştiu că şi-ar fi dorit ca prietenii lui să supravieţuiască, aşa că am fost de acord să-i iau pe Claire şi Isac cu noi.
- Serul verde a apărut de mult. Nu s-au făcut acum primele experiemente pe oameni. E posibil ca L.A să fie infectat de mult, afirmă Izzy.
- Cum de spui asta ?
- Când am lovit cu maşina pe cineva, iar acel cineva s-a ridicat şi a plecat...Jace ştie întâmplarea. Poate să fie un ciudat, nu? Ce om normal lovit de maşină poate să meargă normal? Nu a fost un vis şi nu sunt nebună!
- Mai bine ai fi. Nici nu vreau să mă gândesc dacă ai dreptate.
Dacă serul era de mult în L.A şi noi nu ştiam ? Putem să fim infectaţi fără să ştim măcar asta.
- Opreşte ! Strigă Damon, iar eu frânez brusc. Jace mergea neajutorat pe autostradă împreună cu...

Next GenerationUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum