Grace

120 9 0
                                    

Capitolul 24

(Perspectiva lui Scott)

Imediat cum am văzut artificiile am ştiut că ceva nu este în regulă. Am luat-o pe Isabelle şi Sara şi m-am urcat în maşină. L-am rugat pe Stephen să aibă grijă de Tom cât timp noi îi recuperăm pe Jace şi Claire. Sara a vrut să facă parte din misiune pentri că nu poate sta departe de probleme.
- Ai grijă acolo, bine ? Nu vreau încă o înmormântare, îmi spune Mira, care-şi fixează ochii ei albaştri pe mine. Atunci când privirile noastre se întâlnesc nu mă pot gândi decât la buzele mele peste ale ei, la atingerea ei şi corpul care-i miroase minunat. Îşi muşcă buza din faţă, parcă aştepând ca eu să fac primul pas. Mi-e frică. E singura fată pe care o iubesc şi nu vreau să o rănesc. Doar la asta mă pricep cel mai bine.
- Derek va avea grijă de tine, bine ?
Dă afirmativ din cap, apoi pleacă. Am lăsat-o să plece la prietenul meu cel mai bun. Nu vreau să-i dau speranţe false. Vreau să-i spun ce simt, vreau să ştiu ce simte şi după îmi voi permite să o ating. E un înger.
- Eşti un fraier, Winchester. Până şi fratele tău are iubită, iar tu nu eşti în stare să săruţi o banală fată, mă mustră Sara, enervându-mă imediat. Când voi scăpa eu de gura ei ?
*
- La dracu, ce drum oribil ! Afirmă Izzy şi eu aprob. Oricât de mult îmi place cabana, drumul până la ea e oribil.
- Deci, cât mai avem până la locul artificiilor?
- Cam 20 de minute.
- În 20 de minute se poate întâmpla orice.
Sper că nu orice.
Am trecut pe lângă maşina accidentată a lui Parker. Sunt sigur că va fi foarte nervos, însă Jace nu e un bun şofer.
- Partea din faţă e praf. Au părăsit maşina acum 6-8 ore. Nu a fost mortal, concluzionează Sara.
- Şi totuşi unde s-au dus ? Au mers ca nebunii 6 ore ?
- Au vrut să găsească un adăpost. Probabil că au mers pe autostradă până la o benzinărie, răspunde Izzy.
-Ar trebui să ne grăbim dacă vă vreţi vărul în viaţă.
Sara ne face semn spre 2 infectaţi care se apropiau repede de noi. Nu pot înţelege de ce unii sunt rapizi, iar alţii sunt ca nişte zombie. Nu aveam pistol, dar toţi ne-am scos cuţitele.
- La cap, da ?
Sara s-a aruncat peste primul infectat, înfigându-i cu uşurinţă cuţitul în frunte. Eu şi Izzy ne-am ocupat de al doilea. Cuţitul lui Izzy nu a trecut prin creierul infectatului, aşa că a trebuit să-l decapitez. Mi-am şters lama cuţitului de sânge şi am privit dezgustat la capul infectatului împreună cu Izzy.
- Are sânge... de ce are încă sânge dacă e mort ? Mă întreabă Izzy, inconştientă că nu am cunoştiinţele necesare pentru a-i răspunde. Nu ştiu nimic din biologie. Cea mai mare notă a fost 7 în clasa a 5-a.
- Sunteţi o familie de sadici.
Sara se urcă în maşină şi ne continuăm drumul mărind viteza. Isabelle şi Sara nu ziceau nimic despre faptul că am accelerat până la 180km/h şi încă nu consider că merg destul de repede.
Sara îşi trece mâna prin părul ei drept şi şaten, având un aer plictisit. Îmi aduce aminte de mama şi de ceea ce-mi povestea tata despre relaţia lor. Cum ar putea ea să semene cu mama mea ? De ce a vrut mama să o antreneze pe Sara ?
- Infectaţi !
Izzy mă anunţă prea târziu. Nu am putut frâna, iar maşina a trecut peste un grup de infectaţi, zdrobindu-i şi împroşcând maşina cu organe şi sânge. Aveam capete, organe şi mult sânge pe maşina mea, iar vizibilitatea nulă m-a făcut să opresc.
- Cine se oferă să şteargă parbrizul ?
- Maşina ta, Scott.
Îmi dau ochii peste cap şi mă strâmb. Cobor din maşină cu cuţitul şi o cârpă de şters. Arunc capetele şi organele de pe parbriz, abţinându-mă să nu vomit şi laptele de la mama. Izzy porneşte ştergătoarele şi reuşesc să curăţ puţin parbrizul. Roţile maşinilor erau pline de sânge şi organe, iar de ţeava de eşapament aveam agăţat un maxilar. După plimbarea asta voi avea nevoie de multă băutură.
Mă urc în maşină şi conduc mai departe. Toţi infectaţii se îndreptau spre benzinărie.
- Dumnezeule, sunt sute ! Cum să fie sute de persoane infectate înafara L.A? Întreabă Izzy şocată.
Am ajuns la benzinărie, locul încercuit de infectaţii care voiau să intre. Priveam şocat capcana în care erau prinşi Jace şi Claire. Cum îi voi scoate de acolo? Mă uit la Izzy, iar aceasta pare şocată şi îngheţată. Doar Sara şi-a scos un pistol şi cuţitul, privind cu ură mulţimea.
- Staţi aici şi vă uitaţi sau mergem să ne luptăm ? Ne întreabă nebuna.
Se aude un foc de armă, iar inima mi se opreşte pentru o secundă. Până şi Sara împietreşte. Doar infectaţii se împingeau în uşă încercând să intre.

Next GenerationUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum