Cosmarul mult dorit

E a mea!

Cheliosul se indrepta spre prada lui cu un zambet  slinos pe fata.
In tot timpul acesta barbatul de care se ciocnise fata o privea cu mila. Corpul ei tremura frenetic si hohotul ei de plans  ii provoca fiorii pe sira spinari. Pentru prima oara in viata lui simti ceva.  Se apropie de micul inger si ii inlatura parul  de pe fata.  Cum ii vazu fata o recunoscu era ea. Fata  din cantina. Fata  cu ochi albastri care il hipnotizase. Ii vazu rochita rupta in doua si sfasiata. Corpul sau era plin de vanatai si zgarieturi.  O lua in brate si incerca sa o linisteasca dar in zadar micul inger cu ochi albastri si parul ca razele soarelui era prea traumatizata si speriata. 

-Hei tu ce faci cu ea ?  I se adresa barbatul chelios cu un tupeu jegos. Lasa-mi jucarioara in pace!  Urla barbatul in timp ce se apropia de Harry. Da Harry Styles era cel de care se ciocnise micul inger.  Cheliosul incepu sa faca pasi mai rapizi. De teama ca isi va pierde mica partida. Nu putea permite asta.  Asa ca mari pasul. Cand ajunse in fata barbatului misterios vazu cine era. Era chiar el. Legenda vie a orasului. Era Lucifer in persoana.  Ii intalni ochii de jad ce emanau pericol si prevestea moartea. Si nu orice moarte, moartea lui.

Lucifer se uita scarbit spre el. Pentru prima oara in viata lui simtea scarba,ii era scarba de o persoana ca el. Panica il cuprinse pe chelios atunci cand ii vazu pumnul inclestat. Lucifer isi scoase arma de la  spate. Si o indrepta spre el.

- E a mea!astea au fost ultimele cuvinte ale lui inainte sa il impuste in mana pe chelios.

Sunetul scos de arma o  facu pe fata sa realizeze ce se intampla. Isi ridica capul din scobitura barbatului. Cu frica se uita in jurul ei. Dorea sa afle daca cel de care se ciocni este teafar. Daca bruta aceea il omorase.  Ochii ei albastri scaldati intr-un ocean de lacrimi vazura bruta ce o atacase pe jos. Schimonosinduse  de durere. Era ranit la brat.

-Acum vei muri vierme! Nimeni dar nimeni nu se atinge de ceea ce e al meu! Si ea E A MEA !  Scuipa Lucifer  cu scarba cuvintele.

-Nu stai ! Nu il omorî!  Amandoi barbati facura ochii mari la cuvintele fetei.   Lucifer se gandea cum poate sa spuna asta. El era barbatul ce o ranise. Ce probabil isi batuse joc de ea. De ce il dorea viu? De ce il cruta?

-Lasal sa traiasca! Nu vreau sa las orfan un copil.  La asta se gandise fata. La binele unui copil. Nu dorea sa aiba pe constinta  acel copil.  Nu. Acel copil nu avea nicio vina ca tatal lui era un nenorocit.

-Pleaca! Sa nu te mai vad prin preajma ei ca daca te mai vad urmatorul glont iti va ingauri fruntea.  Cheliosul se ridica si fugi. Fugi de teama de frica. Nu ii venea nici acum sa creada ca victima lui il salvase.

Lucifer  porni spre masina cu fata din bratele sale. Saraca era mai mult moarta decat vie. Plangea inca si tremura. O aseza pe bancheta masini  si porni in tromba spre aparamentul sau. Nu putea sa o duca la casa  deoarece gasca ii va pune intrebari. Asa ca cel mai bun loc era apartamentul sau.  Dupa nici 20 minute ajunse in fata blocului. Parca masina si o lua pe  mica faptura in brate. Urca in lift si de acolo mearsa in apartament. O intinse pe pat . Se duse la baie dupa  trusa de prim ajutor. Cand se intoarse o gasi pe fata lesinata.  Probabil lesinase dupa  atata plans si dupa tot socul trait.  O dezbraca de    carpa ce o data era rochita lua putina vata si putin spirt si incepu sa ii dezinfecteze ranile.  Dupa ce termina de dezinfectat ranile lua un tricou si o imbraca. O intinse in pat mai bine si o inveli.

Trecuse cat o ora doua de cand micul inger dormea in patul lui.  Nu se mai satura sa o priveasca. Era asa de fina, asa de firava, sensibila si pura.  Inocenta ei il intriga. De unde atata bunatate?  Nu mai vazuse in viata lui o  persoana asa de buna. Era speciala. A stiut inca de la cantina ca ea e  speciala. Ca nu e ca restul, ca e  pura.  Poate se inselase in legatura cu femeile. Poate ca nu toate sunt la fel. Poate ca exista si excepti. Poate nu este nimic sigur.

-Nu nu te rog lasa-ma da-mi drumul.

Tipete se aud din camera mea. Probabil ingerul are un alt cosmar. Ma duc val vartej in camera. Acolo gasesc ingerul treaz si plans tot. Ma apropi usor de ea. Se sperie la inceput si se zbate in bratele mele. Incerc sa o calmez spunandui cuvinte linistitoare. Dupa ceva timp se calmeaza iar corpul ei nu mai tremura. Ma ridic din pat sa verific mancarea.

-Mm-uu-ltumes-esc! O aud eu mai mult silabisind. Nu spun nimic imi continui drumul.

La naiba nu stiu sa gatesc! Cine dracu a mai vazut mafiot gatind hai sa fim seriosi acum.  Omleta  ce e acum scrum zace in cosul de gunoi. Am incercat sa o fac de 3 ori si de 3 ori am arso. In bucatarie e un fum de il poti taia cu cutitul.

-De ce e fumul acesta? Se auzi o voce. Era vocea ingerului.

-Poi am vrut sa  fac ceva de mancare dar nu prea mi-a iesit. Mai bine spus nu stiu sa gatesc.

-Da-mi voie am sa  fac eu micul dejun. Macar atat pot face  dupa ce mai salvat. Iti multumesc foarte mult.

-Nu trebuie sa imi multumesti.

Dupa ce a facut omleta si am mancat am duso acasa. Acum sunt in drum spre scoala si ma gandesc la ea. Totul ma intriga la ea, ma fascineaza. Bunatatea, simplitatea, finetea,delicatetea. Tot dar tot. Si cel mai important este ca o vreau. Vreau sa fie a mea sa imi poarte marcajul. Imi doresc asta. E inocenta si o vreau. Vreau ca eu sa ii fur inocenta. Sa fiu primul si singurul. Ca la naiba o data ce o tipa trece prin patul meu nimeni dar nimeni nu mai are dreptul sa o aiba. Poate doar daca eu ii dau jos marcajul si asta  dragilor nu s-a intamplat niciodata. Acel marcaj are o  inchizatoare mai speciala ce nu poate fi desfacuta decat de mine. Iar ingerul acela o va purta. Va garanteaza asta Lucifer.