Cosmarul mult dorit

Tabloul nebuniei

Priveam stupefiata scena ce se derula in fata mea era mult dar mult prea mult pentru mine.   Incercam sa ma misc dar nu reuseam, corpul nu ma asculta. Muzica simfonica rasuna in toata camera iar Edgard topaia  de fericire   in fata oglinizi. Isi aranja cand parul cand  cravata.   Fredona   obsesiv  un nume de femeie.  Lacrimile imi curgeau  pe obraji   iar  suspine usoare imi ieseau printre buzele  manjite de rujul rosu.   Stam pironita de scaun imbracata intr-o rochie alba ca de mireasa  cu parul  dat pe umeri goi.  Ma simteam ca o papusa, ca o marioneta  si chiar asa eram, eu papusa iar el papusarul.  

Dupa alte minute    de cosmar in care   priveam stupefiata  tabloul  blonav din fata mea  un ras   schizofrenic  aproape  acopera  muzica simfonica.

-Anna, frumoasa mea Anna,  in sfarsit   te-ai intors la mine.  Muza mea  stiam ca te vei intoarce la mine te astept de atata timp. Ei au vrut sa ne desparta,  au vrut sa   te ia de langa mine. Linisteste-te   iubito   nu mai plange caci asta seara ne-am regasit. Asta seara vom redeveni din nou un intreg. Spune Edgar

-Nu stai departe de mine, esti nebun, eu nu sunt Anna ta eu sunt Anais.  I-am zis printre lacrimi si sughituri

-Ba nu! Tu esti Anna, te-au mintit  iubito, tu esti Anna!  Tipa  cat il tineau plamani

-Ce mi-ai facut ? De ce nu ma pot misca?  L-am intrebat a mia oara de cand mi-am revenit

-Nimic doar ti-am administrat un calmant  Anna mea.   Spune si se intoarce  pe calcaie si  iese din camera lasandu-ma singura.

In gandul meu  nu era loc decat pentru Harry. Imi doream asa de tare sa il vad pe cretul meu intrand in camera asta blestemata.  Simt cum ma sufoc  putin cate putin.  Cum toata viata se scurge usor usor din mine. Imi este asa teama  de  ceea ce se v-a intampla acum. Zambetul si rasul diabolic imi provoaca  firoii pe sira spinari.

  Au trecut cred ca 2 ore de cand exista acest calvar iar unica mea speranta este Harry, ma rog  ca cretul meu sa  ajunga cat mai repede  sa ma salveze  din acest cosmar.  Eu nu fac parte din acest tablou sumbru, eu  nu nu sunt ea, eu nu sunt iubirea lui pierduta din propia lui prostie, eu nu sunt Anna lui, eu sunt Anais  si ii apartin lui Harry,  sufletul si inima mea ii aparitin demonului meu si stiu ca  ma v-a salva. Cretul meu nu ma v-a lasa la greu, nu ma  v-a lasa fara aparare.

Imi intorc capul spre  usa ce  se tranteste  cu putere de  perete   iar lacrimi amare si suspine mai puternice imi parasesc gatul. Edgard  paseste spre mine in pasi de dans, se apropie  de scaunul unde stau pironita si mi se adreseaza:

-Ana mea dansezi?

-Nu sunt Anna ta! Bolnavule! Spun  cu scarba in timp ce el  afiseaza o  fata  ranita, o figura distrusa de suferinta dar asa cum a venit de repede asa de repede si dispare iar zambetul schizofrenic isi face din nou loc pe fata lui.  Se ridica din genunchi si  se apleaca   peste scaunul meu, un brat   de al sau isi face loc la spatele meu si ma ridica  lipindu-ma de  pieptului.   Mana stanga  a lui imi pozitioneaza mainile  fara vlaga  dupa gatu lui,  iar apoi  incepe sa  danseze  prin camera cu mine.
  Ma mir cum de  lacrimile imi mai curg cum de nu au secat pana acum. Tabloul acesta macabru  este desprins din cel mai horror film.

-In sfarsit impreuna, in sfarist...soptea in urechea mea obsesiv

-De ce nu ma pot misca? Il intreb din nou

-Ti-am administrat  un calmant iubito. Nu mai plange.  Imi spunea in timp ce  imi saruta tampla

-Ce Edgard?!? De ce sunt paralizata ?

-E ceva temporar draga mea Anna.  Acest ser se administreaza cailor pentru a se calma si nu are reacti adverse, ti-am injectat doza potrivita pentru tine, in functie de kilogramele tale.

-Nenorocitule te urasc!

-Si eu te iubesc Anna mea,  mica mea muza...

Ma rog la Dumnezeu ca acest cosmar sa se termine. Imi doresc ca Harry sa apara pe usa aceea blestemata si sa ma salveze  din acest calvar.

Inghit in sec si injur mintal cand ii simt buzele acelea scarboase in jurul gatului meu. Cum    isi freaca nasul de gatul meu si imi inspira parfumul. Mana lui imi mangaie spatele usor provocandu-mi mai multa greata si scarba decat simt acum, starea dublandu-se.

-A mea, in noaptea aceasta vei deveni din nou a mea, a mea si numai a mea...

Heii ce faceti?  Stiu este tarziu si probabil nu este nimeni pe Wattpad acum doar ca eu nu am somn si m-am gandit sa scriu un nou capitol, sper ca va place, stiu ca este scurt, dar totusi sper ca va place.  :*:*

P.S  in caz ca aveti chef de vorbit cu cineva imi puteti trimite  mesaj eu va voi raspunde :):*