Cosmarul mult dorit

Adevarul

Mergeam deja de ceva timp cu masina. Ne apropiam de iesire iar noi nu mai ajunsesem la destinatie. Harry era diferit pot spune. Era mai relaxat mai zambaret mai vesel era altfel acum. Nu mai era acel Harry stresat si morocanos.  Si asta ma bucura al naibi de mult. Poate ca de acum lucrurile se vor intoarce la normal.

-Harry unde mergem?

-Undeva unde eu ma simt cel mai bine iubito. Locul care ma ajuta mereu cand sunt intr-un impas. Locul meu special.

-Deabia astept sa il vad!

Dupa inca 10 20 de minute am ajuns. Harry a oprit masina si a iesit apoi m-ia deschis  portiera si m-a luat de mana. Am mers dupa el prin iarba moale. Era totul asa de frumos.  Eram pe un mic munte defapt nu munte ci stanca. Se vedea perfect de aici luminitele din micul nostru oras. Iar stelele pareau asa aproape incat aveai impresia ca le poti atinge. Harry si-a dat geaca jos si a asezato pe iarba. Mi-a facut semn sa stau jos in bratele lui atunci cand s-a asezat. M-am conformat imediat.  Dupa cateva secunde de  tacere mormantala a oftat si apoi a inceput sa vorbeasca.

-Iubito...asta este un loc special pentru mine. Este locul in care pot fi aproape de EA.  Este locul celei care m-a alinat in fiecare seara zi ora si minut chiar daca nu aveam acelasi sange ea ma considera ca pe fiul ei. Doica mea intotdeauna m-ia spus  ca sa fiu bun sa impart bucurii in schimb eu am facut contrariul. Iubito eu nu sunt un baiat normal. De la mine nu vei primi declaratii de dragoste sub clar de luna eu nu sunt omul acela siropos nu sunt nici macar omul curat... am sufletul asa de murdar si imputit nedemn de tine si de inima ta.  Eu fac lucruri si am facut lucruri odioase iubito.  Stiu ca ceea ce iti voi marturisi in clipa asta v-a fi un risc...s-ar putea sa te pierd defintiv probabil dar imi asum acest risc...nu vreau sa te mai mint in fiecare zi nu vreau ca sa te mai privesc in ochi si sa te mint... Anais, iubito eu nu am o viata asa de banala cum crezi tu. Toate zvonurile auzite de tine sunt reale iubito...eu sunt un mafiot sunt un om nedemn de tine si de iubirea ta... iarta-ma...

Tace si iar tace. O liniste mormanatala s- a asternut intre noi.

-Iubito zi ceva.

-Vreau acasa...

-Ce ?

-Vreau acasa!  Harry  duma acasa !  Soptea gatuita si socata. Privirea ei imi spunea ca  am pieduto.  Ca totul s-a terminat. Am incercat sa o ating dar s-a ferit. S-a ferit de atingerea mea.  Simt cum jumatate din mine se rupe cum devin neintreg.  Se ridica  din bratele mele si paseste spre masina. Ma  uit la ea ii analizez si ii memorez fiecare trasatura. Ma priveste dezamagita si trista. Stiu ca acum nu mai este cale de intoarcere ca nu mai pot sa imi intorc cuvintele inapoi, am vrut sa risc am riscat si am pierdut. 

Ma ridic de pe jos iau geaca si ma indrept spre masina. Ma urc si plec in tromba de pe loc.   Anais sta in scaunul ei  ganditoare.  Ce as vrea sa ii stiu fiecare gand ce ii trece prin capsorul ei cel mic. Dar din pacate nu se poate.  

-Iubito...

-Nu Harry!

-Iubito lasa-ma sa iti spun ceva si atat doar atat dupa tac... o vad cum aproba din cap.  Ingerule eu nu vreau sa ne despartim, nu vreau sa te pierd. Ramai alaturi de mine iubito si nu vei regreta.

-Harry am o singura intrebare. Ce se v-a intampla atunci cand te vei satura de mine ?

-Nu ma voi satura niciodata de tine iubito.

-Ma vei vinde si pe mine ca pe restul?

-Ce ?! Nu iubito sa nu te  mai aud vreodata ca zici asta. Iubito eu nu voi renunta niciodata la tine. Ingerule tu esti a mea si doar a mea. Niciodata nu iti voi face asa ceva esti cea mai importanta femeie din viata mea.  Ramai cu mine...

-Harry eu nu stiu ce sa zic....

-Am inteles... dar nu uita iubito si daca nu mai suntem impreuna eu tot te voi veghea. Tu esti si vei ramane a mea.  Dupa ce am terminat asta  iesit din masina si a  alergat spre  usa casei sale.
Ma doare al naibi de tare sa stiu ca ea nu ma mai vrea.   Doica imi spunea mereu daca te iubeste te v-a accepta asa cum esti cu bune si rele doar dai  timp de gandire. Atata tot.
Si asta voi face ii voi oferi timp dar nu orice timp ci timp cu mine nu ma las pana nu o am din nou.  Chiar daca ea nu vrea o voi intoarce inapoi chiar daca ea v-a face doi pasi in spate cand eu voi face unul tot nu ma voi lasa.  Ea este a mea asa cum am gandit prima oara cand am vazuto. Aceea privire din parcare nu am cum sa o uit era plina de curiozitate, dar s-a tinut pe pozitii tare si bine pentru ceva timp.  Ea este asa de diferita de restul. Are un fel  asa de ciudat si atractiv de a fi.  Cand este timida si rusinoasa  cand este vulcanica si acida si este doar a MEA si doar a MEA.