Cosmarul mult dorit

Nu e al meu!

-Harry eu...  nu.... se balbaie  roscata din fata mea

-Tu nu ce  Chanel  ?  Spune-mi tu nu ce ?   O intreb calm

-Harry eu  nu stiam ca  copilul nu este al tau si ca este.... incerca sa isi ceara scuze  

-Adevarul Chanel...adevarul il vreau nu minciuni. Spun  ferm si hotarat

-Harry asta e adevarul.  Spune  roscata incercand sa ma minta

-Chanel ori spui adevarul ori te bat pana il recunosti.

-Adevarul il sti deja Harry! Noi eram perfecti pana  a venit  blonda aia spalacita si sa bagat intre noi, eram cuplu  perfect  iubitule eu te iubeam tu ma iubeai dar blonda aceea spalacita a intervenit intre noi si ne-a despartit.  Harry, iubitule    ce conteaza ca e negru atata timp cat ne iubim.  Spune  Chanel destul de pisicoasa

-Esti ca si moarta pentru mine !  Spun si plec lasand-o urland   in urma mea.

-Unde  pleci?  Il aud pe Naill

- La Anais!  Spun simplu  si  plec  iesind  din   spital   precum Flash

Perspectiva Anais

-Love nu inteleg ! Il aud pe  Andrew  spuanand  revoltat

-Love  simplu  asa  am  gandit ca...

-Si daca nu e asa ?  Daca  e  totul o farsa?  Spune  Andrew

-O te rog love asta e  viata reala nu cea din filme. Spun  muscand  din marul rosu luat din fructiera. 
-Love  tu ce crezi ca vor  fi micuti nostri ? Intreaba Andrew  curios

-Love  probabil vor fi doi baieti spun eu 

-Eu cred ca vor  fi pereche.  Gandeste-te  love  o fata si un baiat doar ai nostri. Deabia astept sa   ii intalnesc mai e asa de putin dar totusi  pare asa de mult.  Spune Andrew in timp ce imi mangaie  burtica

-Ce  vor fi vor fi ai nostri  love. Spun si   il sarut pe frunte

O lovitura usoara  in usa se auzi ma ridic  greoi  de pe canapea  si  impreuna cu Andrew   pornesc  spre  usa     gandindu-ma ca probabil sunt Lara si Max.   Mana lui   Andrew este asezata  grijuliu si  protector in jurul meu deschid usa  plina de entuziasm si cu zambetul pe buze   dar ele  dispar imediat cand  intalnesc acele smaralde   hipnotizante ce ma privesc atat de  iubitor si  grijuliu.

-Iubito.... aud   vocea  ce m-ia lipsit atat de mult  Nu e al meu !  Spune zambind  raadiind de fericire  si inainteaza spre mine

-Ce nu este al tau   ? Intreaba Andrew curios

-Copilul. Spune simplu  cretu

-De unde sti ? Intreaba  Andrew

- E negru.   Spune  Harry la fel de  nepasator

-Harry eu ...

-Tu ce ?  Intreaba el

-Eu nu stiu ce sa cred. Spun  fiindu-mi frica nu vreau sa stric nimic din ce am realizat pana acum...nu vreau ca fericirea mea si a lui Andrew sa fie  distrusa

-Intra!  Aud vocea  brunetului ce ma  tine protectiv

  Il priveam, ma privea, ne priveam in ochii   iar noi eram priviti la randul nostru de   catre Andrew.

-Ce vrei ?  Sparge Andrew tacerea

-Nu e treaba ta  si pastreaza distanta!  Raspunde taios  Harry  incrutandu-se la  Andrew

-Anais e treaba mea!   Spune Andrew

-Nu, Anais e treaba mea! Maraie  Harry mai mai sa sara la gatul lui Andrew

-Harry calmeaza-te!  Spun   cu o voce neutra

- Iubito tu iti imaginezi ca  in sfarsit vom fi impreuna din nou ca...

-Opreste-te  spun intrerupandul din   fabulari

-De ce ?  Intreaba    panicat  Harry

-Pentru ca vreau.... pentru ca nu stiu  ce  vrei la mine.  Spun  incercand sa ma  mentin  pe poziti

-Simplu.  Pe tine.spune  si  se riduca de pe canapea  venin langa   mine, se  aseaza  in genunchi     in fata mea  si imi cuprinde  mana   sarutandu-o usor

-Nu... soptesc nesigura   

-Nu ce ?   Intreaba  Harry indurerat

-Nu pot...  spun usor

-Nu poti ce ? Intreaba  privindu-ma

-Harry... eu... incerc sa spun ceva dar sunt intrerupta de Andrew si...