O mica suparare

5.7K 232 8
                                        

    

Natasha sta in fata mea mandra. Zambetul  de pe buzele ei era cat China. Era mandra de ceea ce facuse. Radia de fericire. De as fi putut sa  impiedic acel moment gretos as fi facuto dar nu prevazusem asta. Nu avem de unde sa stiu ce avea de gand nebuna sa faca.

Anais sta langa mine ca o statueta. Mi-am indreptat privirea spre ea. Ochii ii avea inlacrimati. Ii vedeam oceanul de lacrimi. Alexander sta si privea uimit scena.

-Iubitule nu zici nimic? Se pisiceste Natasha

-Ce?!? Femeie am terminato cu tine, cum naiba iti permiti sa vi aici  si sa ma saruti cand stii foarte bine ca eu nu mai vreau o legatura cu tine. Ii zic taios in fata

-Harry iubitule nu zi asta eu stiu ca ma iubesti pe mine.  Blonda asta spalacita nu are ce cauta langa tine. Nici macar nu o iubesti pe ea  ma iubesti pe mine uite eu iti port marcajul eu sunt a ta trup ai suflet. Zice dintr-o suflare Natasha

-Gresit! Natasha noi nu a existat tu ai fost doar tipa ce ma satisfacea nimic mai mult asa ca dispari.

-Dar...

-Niciun dar Natasha dispari!

O vedeam pe roscata cum pleca nervoasa spre iesire. In timp ce suspine se auzeu in dreapta mea. Suspine ce incercau sa fie ascunse. Mi-am indreptat din nou privirea spre faptura ce mi-a acaparat  mintea cu totul. Mici cristale coborau pe obraji ei de portelan. I-am sters fiecare lacrima blestemata si am traso la pieptul meu. Spunandu-i la ureche cuvinte linistitoare.

Nu stiam ce sa fac,  cum v-a reactiona.
Doar tacea si suspina  la pieptul meu.

-Iubito zi ceva!

-Esti un nenorocit!

-Iubito nu zi asta.

-De ce?

-Ca nu sunt, iubito eu nu mai am nicio legatura cu ea. Natasha...

-Taci Harry doar taci! Nu vreau sa aud  nimic.  Dupa ce zice asta ma impinge si pleaca.  Incerc sa ma duc dupa ea dar o mana ma opreste. Ma intorc nervos catre  persoana  ce ma oprit. Era Alexander.

-Harry,  dragule ma duc eu si voi vorbi cu ea. Intelege acum  nu te vrea langa ea.  Dau din cap in semn ca da iar unchiul pleaca.


Din perspectiva lui Alexander

Ma indrept spre balcon la blondina ce tocmai mi-a respins nepotul. Pentru prima oara in viata mea l-am vazut pe Harry asa de grijuliu cu cineva. Nu stiu ce ia facut aceasta fata dar un lucru este sigur este speciala penttru  el. Numai cum o soarbe din priviri. El intotdeauna a fost rece cu femeile de cand cu intamplarea aceea. Ma bucur ca  simte ceva  pentru cea mica.  Asa se va mai umaniza.

-Anais

-Da domnule Alexander

-Scumpo nu pune la inima ceea ce tocmai s-a intamplat. Nu se merita. Risti sa  iti pierzi sansa la fericire dintr-o prostie.

-Stiu doar ca acum nu pot. Adica am vazut cu ochii mei vreau un moment de liniste atata tot. Vreau sa reflectez asupra ceea ce s-a intamplat.

-Inteleg. Uite Anais Harry e un barbat mai specia, el nu este normal. Defapt nimic nu este norml la el, pana si copilaria lui a fost anormala, te rog nu ii frange inima, nu merita. Nu merita sa i se inegreasca din nou sufletul si inima.

- Stiu...stiu ca Harry e mai special, ca nu este  un  baiat normal...dar asta m-a atras la el. Anormalul acesta il ador. Si nu am sa ii fac rau niciodata domnule Alexander doar ca...am fost cam geloasa. Si nu am stiut cum sa reactionez. Imi este frica sa il pierd si pe el. Imi este teama ca v-a veni alta in orice moment mai frumoas, mai desteapta, mai buna decat mine in toate si...

-Anais nu iti fie teama. Esti o fata frumoasa  si  ai multe calitati. Esti speciala iar Harry stie asta. Mereu  te priveste nu te scapa din priviri. Asta seara nu si-a dezlipit ochii de la tine nici macar o clipa. Sa nu iti fie teama acum haide la el ca fierbe. Uite-l cum se tot plimba agitat prin salon.

-Ok, sa mergem. Si multumesc domnule Alexander pentru ca mi-ati deschis ochii.

-Scumpo fac orice pentru Harry  si in plus imi esti simpatica pustoaico.


-Anais, iubito mai esti suparata? O intreaba Harry foarte speriat pe blondina. E al naibi de haios sa il vad pe nepotul meu asa de speriat.

-Nu Harry, am realizat ca nu am de ce si ca totul este o neintelegere si atat. Plus tu nu ai stiut ceea ce dorea Natasha sa faca. 

-Treci incoa pitico, stii ce m-ai speriat?! Il aud pe Harry soptindu-i blondinei in timp ce o strange in brate. Ce frumoasa este dragostea asta.
Imi aduce aminte de mine in tinerete.   Ce as da timpul inapoi... sa mai fiu si eu ca ei.  Cu siguranta Henry va fii foarte incantat de viitoarea lui nora. O va adora, sunt sigur.





- necorectat

Cosmarul mult dorit Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum