Știi? Eu te mai visez din când în când...
Departe, rece, întorcând privirea,
Când din cuvinte-ncet mi te zidesc
Și mă opresc, pierzându-mă cu firea...
Știi? Eu te mai iubesc în miez de noapte,
Atent, să nu m-audă vreun vecin...
Te-amestec în cafeaua mea cu lapte
Sau mi te torn în vene, cu venin...
Știi? Mi-am scris legi care să-mi interzică
Să mă gândesc la tine-n miez de zi...
Și-am scris canoane care mă ajută
Să-mi spăl păcatul de a te iubi!
Știi? Tu mi-ești începutul și sfârșitul,
Ești ce-am pierdut din tot ce-aș fi dorit!
Și știi? În tine simt că-s nedoritul,
Nefericitul ars de neiubit!