Mi-e dor să-mi fie dor de cineva,
Așa cum astăzi îmi e dor de tine!
Să-ncalc porunci nescrise undeva,
Să inventez păcate noi cu mine!
Azi te nescriu pe foi mucegăite,
Din cărți ce nu vor fi citite-n veci.
Să te conjur s-apari pe nesimțite,
Ca să te plâng nebun atunci când pleci!
Am să te-nchid în mobile stricate,
Și-am să te uit prin poduri înc-un veac.
Să-mi bați, pendulă, numai miez de noapte,
Să imi fii suferință, să-mi fii leac!
Mă voi muta în gări necunoscute,
Să dorm în trenuri care n-au venit.
Sunt controlor de suflete pierdute
Și tai bilete către nesfârșit.
