Umbra prin care,
Cu ochii mijiți
Și mâinile atârnând a nori de ploaie,
Căutam strigătul
De lemn putred,
De foc aproape stins
Și de durere aprigă în piept,
Se plimbă obsesiv
Prin liniștea
Altui suflet,
Prin ceața altor adormiți,
Prin retina murdară
A ultimelor amintiri
Cu sărut
Și palme îmbrățișate a rugăciune...
Hai să-mi fii, din nou,
Saltul cu gust de sărat,
Cu miros de sărat,
Cu nuanțe de sărat,
Izbit în tâmpla deja îndurerată!
Hai să-mi fii iar
Vinul uscat pe buza paharului
Uitat, ca într-o trădare nevinovată,
Pe cearșaful ud
De rostogolirea visului
Uitat într-un alt vis!
Hai să-mi fii...
