Tu mă știi cel mai bine,
știi ce stele îmi plac
în ceaiul de psalmi
de la Masa Tăcerii,
Tu mă știi cum mă-nchin,
dezbrăcat și sărac
de un plus-infinit
din Coloana durerii,
Tu mă știi cum mă lupt
cu toți sfinții și zeii,
răstignit la comanda
unui trist Dumnezeu,
Tu mă știi cum mă cad
în virtutea ideii
că, știidu-mă tu,
mă vei prinde mereu.