[...]

169 14 2
                                    

Îmi urcă treptele a anti-[stări-de-bine]

Iar carnea mea refuză să te-atingă...

Prin sânge nu-mi mai umblă, dinspre tine,

[Globule-roșii] care mă intrigă!

Pe jos... Pe jos e rece și devreme!

Pe sus sunt îngeri care țipă-nfometați!

Iar pene dintr-un zbor lipsit de semne,

Zburând necunoscuți necalculați,

Îmi zbat în șoapte negre de blesteme,

Aceiași veșnici naufragiați!

Îmi caut Dumnezeul la [și-zece]

Aștept un gong care îmi bate-absurd...

Sunt ultima secundă care trece...

Sunt [miezul-nopții] cocoșat și surd...

Știi?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum