Așa-i că dacă ți-aș călca-ntr-o zi vreo urmă,
Mi te-ai urca prin tălpi, până în suflet,
Să îți faci cuib în lumea mea nebună,
Și să mă vindeci de atâta umblet?
Gând (7)
Așa-i că dacă ți-aș călca-ntr-o zi vreo urmă,
Mi te-ai urca prin tălpi, până în suflet,
Să îți faci cuib în lumea mea nebună,
Și să mă vindeci de atâta umblet?