Don't go//Ben Drowned

33-"De ce ai avea încredere în el?"

O privesc și o sărut scurt pe buze,fiind o atingere de două secunde. Tot ard. Mă uit puțin în jur și văd cât de întuneric s-a făcut.Oftez când îmi dau seama că este seară iar jumătate din noi pleacă la vânat,printre care şi eu.În această lună sunt destul de mulți oameni prin pădure noapte,în special copii care spre surprinderea mea fac umbră pământului până și în lumina lunii.

Ben:Poți vorbii?întreb uitându-mă spre ea.
Sophie ridică din umeri și deschide gura. Încearcă să zică ceva, dar nu se aude nimic.
Ben:Merg până înăuntru.
Dă din cap înțelegătoare. Mă ridic rapid şi merg spre conac. Când să intru,de pe verandă,din întuneric se aude un râs ironic şi nişte aplauze lente.Mă opresc din a deschide ușa și o închid la loc. Momentul și locul nepotrivit.
Dark:Bravo Ben.
Ben:Ce mai vrei şi tu?
Dark:Am vrut doar să te felicit. Dintre toți,tu ai reuşit să o faci să te aprecieze. Chiar ai fraierit-o.
Ben: Nu am fraierit pe nimeni. Poate numai pe proștii ca tine.
Dark:Chiar crezi că restul se vor lăsa? Să fim serioşi,e ceva. Stăpânul iadului,Regele Alb sau să zic Gri?,  alături de o fată ca ea? Oh-ho,crede-mă. Concurența e la limită.Nu se termină aici.
Ben:Mă ameninți cumva?întreb cu o sprânceană ridicată.

Începe să râdă ironic. Un râs care mă calcă pe nervi.Dark poate fi genul de persoană ce te enervează ,ştiind să convingă uneori lumea.Încerc să nu-l bag în seamă şi intru în conac. Din bucătărie se auzeau râsete şi voci. Se pare că se distrează. Urc încet scările îndreptându-mă spre camera mea pentru a mai petrece puțin timp la calculator până plecăm.

De la etajul unu se auzea foarte clar vocea lui Jeff. Slender,fiind plecat,mă gândesc că îmi păstrez încă capul pe umeri dacă merg în camera cu hărți şi dosare de unde se auzea vocea lui Jeff.
Înaintez uşor şi mă opresc lângă uşa care este puțin deschisă.Înăuntru,Jeff stă în picioare sprijinit pe o parte a biroului pe care se aflau nişte dosare aruncate,Sadie stă în stânga lui Jeff tot în picioare,Toby în dreapta lui Jeff iar pe partea cealaltă a biroului se află Nemesis,Chess şi Jason toți stând în picioare. Nu îmi ia mult să-mi dau seama că este o întâlnire între lideri. Mă lipesc cu spatele de perete, uitându-mă cu coada ochiului în încăpere.

Chess:Şi tu zici că asta este Chrissy de fapt?întreabă în timp ce-și freacă ușor capul bastonului pentru a-l curăța.
Sadie: Da. Jeff, arată-i.
Jeff scoate o foaie din grămada aceea şi i-o pune în față.
Jeff:Christiya Thompson. Nouăsprezece ani.Ambii părinți murindu-i într-un accident de maşină când avea treisprezece ani.S-a simțit vinovată aşa că s-a închis în ea încercând să nu arate vre-un sentiment.Se linişteşte omorând persoane,prima persoană omorâtă fiind bunica ei la vârsta de cincisprezece ani că nu o suporta.
Jason:Şi ce caută aici,mă rog? Este o copilă ce se relaxează omorând. Locul ei este la Tender ca toți ceilalți ca ea.spune plictisit. Ca toți ceilalți ce nu au sfârșit onorabil.
Urăsc când trebuie să trimitem pe cineva la Tender. Locul ăla parcă este infinit și stai câte doisprezece într-o cameră. Tender adăpostește toate persoanele speciale și cu îndemânări ce omoară. Când am fost înecat, ar fi trebuit să ajung la Tender, dar asta nu s-a întâmplat.
Jeff:Ea nu pleacă. A fost ideea mea să o facem de a noastră şi este responsabilitatea mea.

Nu mi se părea că Jeff face asta din responsabilitate.Nu înțeleg despre ce ar trebuii să fie discuția lor tehnic.
Nemesis:Slender şi Offender ce o să zică?
Jeff: "Chrissy pleacă acum" sau o să se plictiseacă iar şi o să plece cu treburile lor.
Chess:Deja ieşim din subiectul nostru inițial, spune bătând ușor podeaua cu bastonul.
Toby:Chess are dreptate. Până la urmă ce facem?
Sadie:Nu o putem da pur şi simplu afară.
Jason:Tipa este un pericol deja. Ştim cu toții asta. Până la urmă Zalgo va arde şi celelalte conace şi ce vom face? Îi ve-ți primii pe toți aici?
După ce termină ce are de zis, pământul se cutremură puternic, făcând câteva cărți și dosare să cadă pe jos.

Sadie:Asta  tot nu mi se pare o opțiune....Nu. Eu nu sunt de acord.
Jason:Cine este pentru şi cine nu?

Sadie,Toby,Jeff şi Chess se pun pe o parte a biroului iar Nemesis cu Jason rămâ de partea opusă.
Chess:Aici ai greşit Jason. O fi ea un posibil pericol ,dar în conacul ăsta există persoane care o prețuiesc. Ea ne consideră ca familia ei şi vice-versa.
Jason:Să-ți aduc aminte că din vina ei a murit Zoe?

În acel moment Chess rămâne cu aceași expresie facială,clipind o dată plictisit, și îl observ cum strânge mai bine bastionul.Jason l-a lovit unde-l doare mai tare.

Scaunul de la birou începe să se învârte încet și se aude un râs slab, nervos. Cunosc râsul acela.
Jeff:Melissa, nu-i momentul.
Melissa:Tu taci!
Jeff îşi închide gura şi cred că aşteaptă "spectacolul" la fel ca ceilalți.
Melissa:Şi tu,spune sâsâind  spre Jason, de ce aduci aminte de persoane moarte?Tu crezi că este vina lui Sophie că a murit Zoe? Să nu uităm că Zoe i-a încuiat capul cu prostii Sophiei și este un pion negru.Deși, Sophie nu știe asta,a condiserat-o și încă o consideră ca o soră!Crezi că pe ea nu o doare? Doar nu o arată.
Se lasă un moment de liniște și Meli se arată cu totul, din forma ei de umbră.
Melissa: Incoștienților!exclamă sâsâind și râzând în același timp. Nu știți nimic.
Toby: Ce ascunzi?
Melissa:Eu? Multe. Depinde la ce te referi.spune zâmbind puțin.

Ceilalți se înțeleg din priviri, iar Meli zâmbește învingătoare.
Melissa:Deci.Ce vă întere?
Sadie:Spune tot ce ne poate ajuta. Avem nevoie de un plan.
Melissa:Când te poți transforma în animale,poți veghea pe oricine.spune încet zâmbind în colțul gurii.Pe lângă că Sophie ne consideră familia ei şi crede tot ce îi zicem după câte i s-au întâmplat are secrete.spune tot zâmbind.
Jason:Ca de exemplu?spune plictisit.
Melissa:Asta deocamdată nu cred că contează. Eu zic să încercați să aduceți Albul la suprafață din Sophie, nu Negrul. Deocamdată ea este Gri. Totul are părți bune și părți rele. Uite, spune ridicând o mână cu palma spre tavan, aici este albul în care se încadrează dreptatea, iubirea, bunătatea. Și aici, spune ridicând cealaltă mână cu palma spre tavan, este negrul în care se încadrează ura, înșelăciunea,falsitatea. Sunt în proporții egale și din ele a ieșit griul: Sophie.
Jeff: Asta știm și noi.
Melissa: Ba nu.
Jeff: Ba da!
Chess: Nu. Are dreptate. Nu știm asta.
Jason: Explică și pe înțelesul meu. Mă refer, al nostru.
Chess: Sophie nu este nici bună nici rea. Comportamentul ei conține toate lucrurile din alb și negru. Dar când va ajunge înapoi în castelul de jos și se va decide dacă rămâne gri, va fi o luptă între alb și negru.Toată lupta de care ne pregăteam, nu se referea la piese în totalitate.Se referea la ea.Lumină și întuneric.
Jeff: Ar trebui să ne facem griji?
Melissa: Griji ar trebui să ne facem în funcție de cine câștigă. Orice ar fi,și Ben a zis,avem nevoie de Tablă...Ah,da! Mi-am adus aminte! Trebuie să plec,ne vedem!spune şi iese rapid din cameră sărind pe geamul din capătul holului, fără să mă observe.

Merg spre geam şi o văd pe Meli mergând la Sophie care se juca cu scântei de foc.Stau puțin față în față apoi pleacă spre pădure.Nu mi se pare logic să plece fără să zică unde.
Fug pe scări şi dau fix peste persoana pe care nu voiam s-o văd.Ce mă bucură este că are hainele cam arse şi fața plină de cenuşă.
Ben:Dark.
Dark:Ben. Am încercat să port o discuție cu Sophia și---
Ben:Ai sfârşit ars,spun abținându-mă să nu râd.
Dark:Doar puțin pe ici-colo când am vrut să o ating.
Ben:Pff. Fraier.

Oftez ştiind că numa pierd timp vorbind cu el.Fug în living şi dau peste L.J. şi Pop.
L.J.:Unde naiba te grăbeşti?
Ben:Tu nu te întrebi unde ții prietena?
L.J.:Melissa.constată el.  Care-i faza sau deja îi de rău?
Ben:Să sperăm că nu. Vii?
L.J. se ridică rapid în picioare şi vine lângă mine. Pop ni se alătură şi plecăm.

Sophie POV

Melissa:Eşti sigură că aici va venii?
Dau din cap afirmativ.
Melissa:Şi de ce ai avea încredere în el?
Ridic din umeri,gest la care Meli oftează masându-şi tâmplele.Printre copaci văd o eşarfă fluturând dintr-o parte în alta. Şatenul iese de după un copac şi-mi zâmbeşte,întorcându-i zâmbetul la rândul meu.