New Orleans: Oraşul Vampirilor

Douăzeci şi şase

        Raven este în camera ei şi se pregăteşte pentru întâlnirea cu Xander .

        Bine, nu este o întâlnire propriu zisă, dar să îi zicem o întâlnire .

        După ce îşi luase jeansi negri împreună cu tricoul albastru şi un cardigan alb, deoarece toamna era pe sfârşite iar iarna îşi cere drepturile, auzi un bipait al telefonului. Il deschide şi vede un mesaj de la Xander .

"O să vin să te iau cu maşina .

        PS: Nu accept refuzuri !"

        Raven îşi dă ochii peste cap. Tatăl şi sora ei sunt plecați fiecare cu treaba sa, iar Max a plecat la două zile după ce mama ei a venit, deoarece trebuie să dea admiterea la facultate .

         După ce îşi încalță adidaşi, a ieşit din casă, închizând uşa în urma ei. Când se întoarce, nu este surprinsă că Xander este aici .

         Trage aer în piept şi se apropie de el .

- Bună, îi spune el neştiind cum să înceapă conversația cu ea .

- Bună, spune timidă .

" Doamne, parcă suntem la prima întâlnire ! " îşi spune în gând Raven, provocâdu-i un chicot lui Xander .

-  Am ceva pe față de râzi?întreabă ea deranjată .

-  Nu, doar că noi nici nu am avut prima întâlnire şi te simți ca la una .

" Ah, la naiba! Am uitat că e vampir şi citeşte gânduri ! "

-  Da, aşa este, ai uitat, spune el, ea uitându-se serioasă la el .

-  Dacă ți-ai terminat portia de ras, eu vreau să mergem să discutam! spune ea.

-  Bine, doamna Serioasă! spune Xander ironic .

-  Ha, ha, văd că suntem puşi pe glume, domnule Vampir ! spune evidențiând cuvântul "vampir ".

         Xander nu mai spune nimic, şi îi deschide portiera maşinii iar Raven intră şi îi aruncă o privire gen " şi eu puteam să îmi deschid uşa ", după şi Xander se pune la volan şi conduce, spre o destinație necunoscută lui Raven .

-  Xander, unde mergem? spune ea atunci când merg spre padure, crezând inițial că merg la cabana lui, dar au trecut de ea .

-  Nu te teme Raven, nu ți-aş face rău niciodată! îi spune el .

         După cateva minute Xander a oprit maşina lângă o prăpastie, iar Raven are rău de înălțimi, aşa că se speriase când Xander i-a spus să vină lângă ea .

-  Ce vrei să îmi faci? Vrei să mă omori, nu? întreabă ea începând să plângă .

-  Nu, ce naiba ai Raven? se enervează Xander. Ți-am spus că nu o să îți fac rău, iar eu sunt un vampir de cuvânt !

         Raven trase aer în piept şi îl priveşte în ochii, iar în ei a văzut că spune adevărul, aşa că îşi sterge lacrimile şi se apropie de el .

-  Haide urca-te! îi spune Xander întorsându-se cu spatele la ea .

-  Poftim? întreabă Raven neînțelegând ce vrea să spună Xander .

-  Ce nu înțelegi, sari în spatele meu, doar nu poţi tu să sari peste prăpastia asta, nu? îi spune sarcastic .

        Nevrând să se mai certe cu el, se urcă la el în spate. Xander se dă în spate şi cu viteza de vampir a sărit până pe cealalta parte a prăpastiei. Raven şi-a ţinut ochii inchişi până cand Xander a lăsat-o cu picioarele pe pământ .