New Orleans: Oraşul Vampirilor

II.Treizeci și trei

- Ce ai făcut? vrăjitoarea Bennet țipă nervoasă .

- Ce ai auzit mamă, răspunde Bonnie nepăsătoare .

    Văzându-și fiica atât de calmă se enerveaza și mai tare .

- Proastă, ești o mare proastă! Cum ai putut să te duci la Xander și să îi spui totul, cum? țipă ca și cum ar fi fost o nebună .

- Dacă nu am reușit să îi fac să se sărute, măcar i-am spus adevărul, merita asta, spune Bonnie fericită .

     Iritată de fericirea fiicei ei, vrăjitoarea Bennet ridică mâna dreaptă în aer și rosteste :

- In Unum Edito, Dominus Sae Domina . Cuplas Sino Liberos !

     În acel moment Bonnie se ridică din patul unde stătea, iar mama ei a făcut un semn spre perete, iar ea se izbește violent de el .

- Mamă! De ce naiba ai făcut asta ?întreabă simțind cum tot corpul ei este amorțit .

    Dar mama ei nu o ascultă, ci continuă să o trântească de pereți până când aceasta leșină .

- Bonnie? întreabă vrăjitoarea Bennet ridicând-o în aer și constatând cu stupoare că a leșinat .

     O lasă usor pe pat si se apropie de ea, dar atunci când vrea să o atingă, cineva o împinge brutal aterizând în perete .

- Ți-a fost dor de mine Bennet ?întreabă Arthur zâmbind drăcește .

     Vrăjitoarea Bennet rămâne șocată când îl vede pe Arthur și primul gând este că a aflat de blestem, ceea ce duce la o singură idee și aceea fiind că Raven și Xander s-au sărutat .

- Nu s-au sărutat, stai liniștită, dar nu mai este mult până atunci, spune făcându-i cu ochiul .

- Atunci înseamnă că ai aflat ce m-a pus soția ta să fac, spune ridicându-se .

- Da și am venit să îți cer socoteală, spune începând să se apropie de ea .

     Vrajitoarea simțind teamă, se îndepărtează de el, iar atunci când vrea să o atingă spune o vrajă de protecție :

- Ole Heldhat Eina Odvozniti !

    Iar în acel moment, Arthur care voia să pună mâna pe bratul ei, se loveste de un câmp invizibil creat de ea .

- Văd că ești foarte curajoasă, o ironizează Arthur .

- James, daca vrei să vorbim o vom face în felul meu, dacă nu, nu voi scoate nici un cuvânt, spune ea acum mai încrezătoare .

- Bine, dacă ești atât de lașă, atunci vom vorbi în stilul tău, replică Arthur liniștit, ducându-se în livingul casei . Nu mă servești și pe mine cu ceva vin? întreabă el făcându-se comod .

    Vrăjitoarea își da ochii peste cap, apoi se duce în bucătărie și îi aduce o punga de sânge pe care i-o aruncă pe masă .

- Amabilă, ca de obicei .

- Treci la subiect James, apoi pleacă din casa mea, se răstește ea agitată .

- De unde atâta ură? este prima lui întrebare .

- Știi foarte bine povestea, mătușa mea...

    Dar Arthur o oprește din a spune ce el deja știe .

- Știu povestea cu mătușa ta și cu mine, eu spun adevăratul motiv pentru care ești atât de înverșunată împotriva mea și a Marthei .

- Nu am nimic cu tine, doar cu Martha, spune zâmbind. Pe tine chiar te simpatizez, continua zâmbind provocator .