Am să te iubesc până la ultima suflare

Capitolul 24

   Alba - 18 ani

      Ben, Camryn și încă câțiva fotbaliști cât și iubitele lor sporovaiesc la masa de prânz.
   Eu nu mă prea alăturăm discuțiilor dar asta nu însemna că nu le ascultam.
  Nu am fost niciodată interesantă de bârfele din școală dar stând la masă cu ei zi de zi, am început să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în școală.
   Încet s-au obișnuit și ei cu prezența mea. Asta înseamna că lumea nu se mai uita atât de ciudat când mă așezăm la masă lângă Ben.
  Iar cei de la masa noastră în mare nu mă băgau în seamă. Dar erau și unii care îmi zâmbeau sau mă salutau scurt din cap.
  Mai erau totuși unele dintre fete care încă mă priveau ca și cum nu aveam ce să caut acolo. În special June, care era și ea o majoretă și care eram sigură că mă considera cea care i l-a luat pe Ben chiar dacă el nu a fost niciodată cu ea.
   Singura de la acestă masă cu care Ben a avut o relație mai lungă de o noapte, a fost Camryn iar ea e foarte drăguță cu mine.
  Chiar acum îi povestește lui Ben cum de dimineață mașina ei nu a pornit și când până la urmă a pornit, motorul a scos un sunet ciudat.
-Trebuie să o duc la un service. a spus ea și a luat o gură de suc
-Prietenul meu cel mai bun lucrează la un atelier. Aș putea să vorbesc cu el să vadă când te poate primii, dacă vrei.
-Serios? Ar fi grozav!
-O să îi trimit un mesaj.
  Camryn și-a pus brațele în jurul meu și m-a îmbrățișat. Gest cu care nu prea eram obișnuită.
  În afară de Cole și Ben nu prea îmbrățișam pe nimeni:
-Mersi mult, Alba.
-Cu plăcere!
  Am simțiți un copleșitor sentiment că am ajutat pe cineva. Poate o prietenă.
  Era Camryn prietena mea?
  M-am uitat la ea. La părul ei blond și ochii aceia perfecți. Mi-a zâmbit și i-am zâmbit și eu înapoi.
   Poate că ea ar putea să fie prietena mea. Chiar dacă venim din universe total diferite.
  La fel cum e și în cazul lui Ben.
  Mi-am îndreptat privirea spre el.
  Lumea din care vine Ben e total opusul lumii din care vin eu. Dar asta nu schimbă fluturii pe care îi simt în stomac de fiecare dată când îl văd sau mă ia de mână. Când îmi zâmbește sau mă sărută.
   Poate că până la urmă în asta constă frumusețea diferenței.
  Două lumi total opuse. Împreună, alcătuiesc o lume complexă.
   O lume perfectă.

       ***

     M-am intalnit cu Cole la lac, locul nostru de când ne știam.
  Am simțiți că era ceva diferit în atmosferă încă de când mă salutase.
  L-am întrebat ce s-a întâmplat și mi-a spus că a avut o zi grea la muncă.
  I-am spus de Camryn și a spus că o să o ajute.
  I-am spus de cofetărie și de cadoul lui Ben de a-mi face rost de un loc de muncă acolo iar Cole a părut să se strâmbe.
  Parerea lui despre Ben nu era încă una bună.
   L-am întrebat de ce. Mi-a spus că are un presentiment în ceea ce îl privește. I-am spus că e absurd și că Ben nu e așa cum pare.
  Mi-a spus că sunt naivă.
  Ne-am certat.
  Am sfâșiat prin a pleca acasă separat, cum nu am facut niciodată.

   Am crezut că faza asta o să treacă repde dar Cole a contimuat să mă evite în următoarele zile.
  Nu a venit după mine la școală iar atunci când am mers la el la atelier abea de mi-a adresat un cuvânt și în tot acest timp părea agiatat și avea nervii întinși la maxim.
  Se intampla ceva cu el iar eu voiam să aflu ce. Cole nu se purta așa fără motiv.
  Până la urmă eu sunt persoana care îl cunoaște cel mai bine din întreaga lume așa că eu știam că ceva nu era în regulă.
  Așa că am hotarat să aflu ce.