Capitolul 12
Dormeam așa de bine. Așternuturile erau moi și miroseau a liliac. Deodată un sunet asurzitor porni. Era alarma. Mi-am întins mâna și am oprit-o fără să deschid ochii.
Vroiam să adorm la loc dar am fost trezită de Adriana ce cânta o melodie de la Avicii:
”I'm addicted to you, hooked on your love,
Like a powerful drug I can't get enough of,
Lost in your eyes, drowning in blue,
Outta control, what can I do?
I'm addicted to you! ”
Vocea ei era chiar superbă. Mi-am deschis ochii și o puteam vedea. Încă era în pijamale și își pregătea hainele stând pe pat. M-am ridicat și eu.
- Bună dimineața, rază de soare. Cânți excelent, spun eu având un zâmbet de copil pe față.
- Eh.. nu cânt așa de bine. Pregătește-te deoarece eu vreau să ajung la școală.
Mi-am deschis dulapul și mi-am luat o pereche de blugi albi și un maiou albastru deschis ca și cerul senin. În picioare mi-am luat niște opincuțe albe cu o cataramă albastră care se termina cu o floricică. Amândouă ne-am pus geanta pe umăr și am ieșit încrezătoare din cameră. Ne-am oprit la ușa Ioanei și am ciocănit. Ea avea o rochiță albastră, simplă dar foarte frumoasă. Părul îl avea prins neobișnuit la spate. Arăta bestial.
Sper ca la această școală să nu mai fiu tachinată și bârfită de fetele rele și de băieții răi. Am ajuns. Erau mii de elevi în curte. M-am emoționat și am plecat capul. Adriana s-a uitat la mine.
-Aici nu mai ești o ciudată. Ne ai pe noi.
Mi-am ridicat capul încet la aceste vorbe. Le aveam pe ele. La fosta școală nu aveam pe nimeni. Adriana mă va putea integra și pe mine. Nici nu ajunsesem bine în curtea școlii că Adriana își și făcuse o prietenă. Era drăguță, avea părul blond cu pletele atârnându-i pe umeri. Era îmbrăcată cu o cămașă florală și o fustă neagră.
- Bună! Eu sunt Adriana, iar ele sunt prietenele mele: Ioana și Kira.
Am salutat politicos cu mâna.
- Bună! Eu sunt Dalia. Mă bucur să vă cunosc și mă bucur că mi-am făcut noi prietene așa de repede. Fratele meu care e mai mare cu un an a spus că nu voi avea niciodată prieteni.
- Nu-l asculta! spun eu. Acum ne ai pe noi.
Un grup de cinci băieți au trecut pe lângă noi. Toți aveau geci de piele negre și blugi strâmți. Probabil erau bad boy. Adriana s-a uitat lung după ei și unul i-a făcut cu ochiul. Toate fetele întorceau privirea. Ce naiba? Nu băieții trebuie să întoarcă privirea după fete? Eu am evitat orice contact cu ei.
În timp ce așteptat să vină directoarea să ne prezinte diriginții am mai discutat cu Dalia. Ne-a spus că ea este de aici, din Paris. Are o casă mare și este mereu singură cu fratele ei deoarece părinții ei au divorțat și stau cu mama lor, iar ea e mereu plecată cu afacerile.
Ea era o fată bogată, dar era foarte tristă. Fratele ei mereu o tachina și nu o sprijinea deloc. Mi s-a făcut foarte milă de ea și am luat-o în brațe. Vroiam să-I spun că-mi pare rău pentru ea dar am fost atrasă de un țiuit.
- Bună ziua, dragi elevi! Eu sunt directoarea Elizabeth Gyrmorth. Sunt încântată să văd un număr așa de mare de elevi frumoși. Am să vă strig numele tuturora și apoi am să vă spun dirigintele. V-a trebui să vă îndreptați spre clasă.
Dacă o să strige numele tuturora în parte o să dureze o veșnicie. A început cu cele mai mici clase, adică cu noi. După scurt timp am auzit:
- Adriana Marinoiu, Dylan O'Brien….
Stai! Acesta nu e Dy.. Dylan? Parcă a spus că nu a intrat..
- Kira Monroy, Ioana Morar, Dalia Herminton…
Nu am mai ascultat celelalte nume deoarece am fugit cu fetele în clasă. Acolo ne-am găsit diriginta. Era o femeie nu prea înaltă, plinuță cu părul scurt și o privire pătrunzătoare. Avea o fustă verde și un sacou de aceeași culoare.
Fiecare ne-am așezat unde am vrut așa că m-am așezat pe acelați rând cu fetele.
- Bună ziua, dragi elevi! Eu sunt diriginta voastră Claudia Porikovici. Am să vă strig pe fiecare și să vă așez în bănci. Kira Monroy, vino aici în față. Lângă ea vino tu, Dalia Herminton. În spatele ei vino tu, Dylan O'Brien .
CITEȘTI
De la natural la supernatual
Teen Fiction#tocilară #badboy #superputere #ciudată #iubire #prietenie