𝑫𝒐𝒂𝒓 𝑨 𝑳𝒖𝒊 ♡ || 𝐃.𝐌.

" Sunt moartă " » ℂ𝕒𝕡.17 «

Am grăbit pasul ,și, înainte să spun parola totul a devenit dintr-o dată negru .

Ethan pov :

Am văzut-o că voia să intre în camera comună , așa că m-am dus la ea .I-am dat o vrajă de adormit , și am luat-o pe umeri , ducând-o într-o clasă goala din apropierea ieșirii din Castel .

Am așteptat mai bine de o oră să se trezească . Dacă nu o făcea credeam că am omorât-o și nu era deloc bine . Puteam să îmi iau " La revedere " de la viață.

Am stat și m-am gândit - în timp ce era adormită - dacă ceea ce urmează să fac este bine - având în vedere faptul că nu ne-am culcat împreună până acum, cred că o să o bucure .

Andrea pov :

M-am trezit foarte amețită , cu o durere de cap de nedescris , nu înțelegeam unde mă aflu , până când el a apărut și a aprins lumina .

── An , te-ai trezit , în sfârșit !

── Ethan , unde mă aflu ? De ce sunt aici ? Întreb speriată .

── Nu contează asta , vreau doar să ne împăcăm , așa că am găsit o metodă .

── Nu vreau să mă împac cu tine , îl împing cu mâinile de piept cu toată forța pe care o am , dar în zadar , nu se clintește .

Mă prinde de mâini , apoi se uită în ochii mei . Acei ochi care odată îmi transmiteau iubire și pe care îi adoram , acum sunt negri de furie și nu îmi mai transmit nici măcar umanitate .Ce se întâmplă cu el ?

── Și crezi că asta o să mă împiedice să fac ce va urma ? Mă întreabă zâmbind într-o parte .

Îmi este frică .

Vreau în camera mea .

Unde este Draco ?

O să observe că am dispărut . SPER !

── Ce vrei să îmi faci ? Lacrimile încep să mi se formeze în ochi , bănuind ceea ce va urma .

Nu vreau , nu în felul acesta .

── Cred că ști deja . Râde , de ce o face ? Unde este Ethan de care m-am îndrăgostit în urmă cu câteva luni ?

── Lasă-mă să plec. Te-am iertat , gata ! Spun ca să pot ieși din situație și să scap de el .

── Nu scapi An , de când suntem împreună nu ai vrut să trecem la următorul nivel , pentru că " nu erai pregătită " , spune acesta , gesticulând ghilimelele în aer .

── Da, încă nu sunt , așa că lasă-mă în pace . Te rog !

── Opa! Mă rogi deja ?

Râde . Din nou . De ce o face ?

── Ethan , deschide ușa și dă-mi bagheta ! Spun cât se poate de autoritară . Vreau să îi arăt că nu am de gând să cedez , dar din păcate , lacrimile care mi se formează în ochi , mă fac să par într-adevăr slabă .

── Asta nu se va întâmpla !

Mă ia pe sus și mă pune pe o masă . Am încercat să mă zbat , am dat cu pumnii în el , dar degeaba , nu am nicio șansă .

Sunt moartă .

── Să nu scoți vreun sunet , spune printre dinți .

Mă uit la el cu ochii înlăcrimați , sperând că o să îmi dea drumul , dar nu o face .