𝑫𝒐𝒂𝒓 𝑨 𝑳𝒖𝒊 ♡ || 𝐃.𝐌.

"Numai ți minte ce ți-am zis?" »ℂ𝕒𝕡.40«

Dau să răspund, dar Draco mi-o ia înainte.

── Da ! Îl aud răspunzând .

Îmi întorc privirea spre el și rămân șocată din cauza răspunsului pe care l-a dat. De ce a răspuns cu da când nu este adevărat?

Joacă un rol în seara asta, nu uita! Le face doar pe plac.

Bineînțeles, rolul, îl ia în serios. Aproape că mă face să îl cred, este doar un joc stupid pe care trebuie să îl jucăm pentru a atrage priviri frumoase asupra noastră, să fim subiectul principal în bârfele invitaților.

Mă doare să știu că tot ceea ce arătăm în seara asta- nu o să mai existe de mâine în colo. Mă mint încontinuu sigură că el încă ține la mine, lucru care mă distruge pe interior, îmi diminuează orice speranță pe care o mai am și mă face să cred că asta e ultima șansă să îi arăt că încă îl iubesc.

De ce este atât de greu să renunți la o persoană ? O persoană cu care am crescut , cu care am cele mai frumoase amintiri și cu care, cândva, visam să am un viitor. Viitorul meu era el , nu îmi puteam imagina o viață fără Draco , fără glumele lui, fără aroganța lui, fără ochii lui în care se află o furtună nesfârșită , ochi pe care doar eu puteam -și încă pot-, să îi citesc.

Pentru mine, Draco este precum o carte deschisă- îl pot citi în orice moment, iar acum observ tensiunea care îl apasă, minciunile pe care trebuie sa le spună îi sunt pe jumătate și adevăr.

Vocea Ritei se aude neîncetat, punând întrebări peste întrebări despre noi și despre planurile noastre de viitor. Mâine dimineață o să mă trezesc pe prima pagină a Profetului vrăjitorilor alături de Draco, arătând ca un cuplu fericit, nimeni neștiind defapt adevărul.

── Stați la poze! Ne spune Rita și lasă o cameră de fotografiat plutitoare să ne facă poze.

Draco mă ia de mână și mă trage mai aproape de el, fiind lipiți unul de altul, mâna lui este poziționată pe talia mea- puțin prea jos - , mă ține strâns lângă el . Ne schimbăm poziția, acum fiind amândoi față în față pregătiți să ne sărutăm pentru pozele Ritei. Mă uit în ochii lui, apoi mă uit la buzele sale rozalii, dorind cu atâta poftă să le ating de ale mele.

── Sărutați-vă! Ne îndeamnă femeia cu păr alb și ochelari lunguieți.

── Ai auzit-o pe doamnă, prințesă , trebuie să îi facem pe plac. Spune Draco, simțindu-i respirația caldă lovindu-se de buzele mele.

Tentația este prea mare, dar nu o pot face, de aceea el se apleacă în față și mă sărută, este un sărut lent, aproape nepotrivindu-i băiatului care stă acum în fața mea, cu buzele sale peste ale mele. Săruturile în care amândoi ne luptam pentru dominanță și de cele mai multe ori se lăsau cu sânge- acestea sunt genul lui.

Îmi pun mâinile după gâtul lui și îl trag mai aproape de mine, adâncind sărutul. Aparatul Ritei nu se oprește din a face poze, ne pozează fiecare mișcare. Abia după câteva secunde îmi dau seama că am exagerat, așa că mă retrag din sărut. Draco se uită cu un zâmbet arogant pe față la mine, dându-mi de înțeles că i-a plăcut, vrând mai mult. Îmi dau ochii pe spate și mă îndepărtez de el. Mă opresc la barul cu băuturi, pe care părinții mei l-au închiriat pentru seara asta, și cer un shot de Vodka, apoi încă unul. Cele două pahare pe care le dau pe gât cu vin roșu, îmi calmează senzația de arsură din gât.

Niciodată nu am fost rezistentă la băutură, faptul că am băut acele patru shot-uri fiind încă conștientă, mă uimește. Am de gând să beau mult în seara asta, am un sentiment de indiferență când mă gândesc la imaginea pe care o s-o primesc după aceea, deja văd scris pe a doua pagină din profet Tânăra domnișoară Wallend, beată chiar la cea mai importantă seară a părinților ei ? Nu dau doi bani pe ceea ce se v-a spune despre mine, și nici atât pe afacerile alor mei. Vreau să fiu lăsată în pace, să mă relaxez așa cum știu.