Dimineață, mă trezesc prima. Eu și Harry adormisem unul în brațele celuilalt, capul meu fiind acum pe pieptul lui, în timp ce mâna acestuia era pe spatele meu. Îi puteam simți pieptul ridicându-se și coborând liniștit.
–Neața. îi șoptesc eu
–Mhm...murmură el
Fără ochelari și cu părul răvăjit, băiatul arăta complet altfel. Însă, lucrul care mi-a atras cel mai tare atenția era cicatricea de pe frunte. Era prima dată când o puteam vedea clar, căci, deobicei, era ascunsă de firele cârlionțate. Holbându-mă la ea, ochii lui Harry se deschiseră ușor
–Te holbezi la mine în timp ce dorm? mă tachină
–Mie mi se pare drăguț. îi reproșez
Cu un zâmbet imens pe față, mă sărută pe frunte.
Îmi aminteam prima mea impresie despre Potter: Înalt, frumos și periculos, ca o otravă pusă într-o sticlă drăguță. O impresie complet manipulată de ceea ce mă făcea tata să cred.
Luându-și ochelarii de pe noptieră, mi puse mie pe față cu un rânjet. Chicotesc, imaginându-mi cât de stupid arătam
–Îți stă mai bine cu ei decât îmi stă mie. râse Harry
–Și de unde știi asta, Foudre? Ești aproape orb fără ei
–Poți să-mi imaginez totuși!
Râd, punându-i înapoi ochelarii.
–Așa e mai bine. zic, sărutându-l
Era o atmosferă perfectă. Însă, ușa mea se deschise fix în momentul acela. Uitasem să o închid aseară....
–Scar, voiam să.... se întrerupse Theo , punându-și imediat mâna la ochi când ne observă. PUTE-AI SĂ MĂ AVERTIZEZI. OCHII MEI! AM NEVOIE DE CLOR!
Îmi dau ochii peste cap, puțin surprinsă că s-a întors așa devreme la Hogwarts
–Suntem decenți Theo, nu mai exagera
Luându-și mâinile de la ochi, băiatul ne privi uimit, și poate puțin dezgustat
–Potter.
–Nott. se "salutaseră" cei doi
–Haide Theodore, spune ce vrei.
–V-am întrerupt porumbeilor? mă luă el peste picior
Oftez și mă ridic în picioare.
–E ceva important. Trebuie să vorbim între patru ochi. adăugă băiatul aruncându-i o privire lui Harry
Puțin suspicios, Foudre se apropie de mine
–Orice îi spui ei, o poti spune și de față cu mine.
–Nu zău? sări Theo
Vorbeau de parcă eu nici măcar nu eram acolo. Toți băieții simt nevoia de a se certa aiurea, sau doar ai mei sunt stricați?
–Potoliți-vă, amândoi! Theo, așteaptă-mă pe hol.
Dându-și ochii peste cap, acesta ieși din cameră.
–Pot să-mi pot singură de grijă!
–Părerea ta. Părerea mea este că ești mai fragilă decât lași să se vadă.
O secundă de atentie din partea mea și deja crede că am nevoie sa mă protejeze. În familia mea slăbiciunile nu au loc. De mică am fost învățată cele mai rele blesteme, am fost antrenată în lupte marțiale, am fost pedepsită în cele mai rele moduri și am fost modelată de tata astfel încât să par perfectă.
–Nu te lăsa influențat doar de ce ai văzut în noaptea trecută. Fiecare are un punct sensibil, dar al meu sigur nu este apărarea.
Ies după celalt băiat, fiind destul de curioasă să aflu ce este așa de urgent
–Serios Scarlett? Din toți băieții cu care puteai să dormi o noapte, l-ai ales pe Potter?
–Spune ce ai de zis Nott, am lucruri mai importante de făcut.
–Draco. Mi-a trimis o scrisoare. Tatăl tău...
–Spune!
Simțeam cum mă lua amețeala. Visul....visul nu era adevărat, nu putea fi...
–Scar...Draco este devorator al morții acum. Mi-a confirmat și tata, a fost la întâlnirea aceea.
Lumea s-a prăbușit în jurul meu doar la auzul acelor cuvinte. Cad în genunchi, lăsând un țipăt să îmi iasă pe gură.
–NU, nu nu nu nu nu....
Simțeam că tot scopul vieții mele se pierduse. Nu reușisem să îmi protejez fratele.
CITEȘTI
Scarlett Malfoy
FanfictionScarlett Malfoy este însărcinată cu una dintre cele mai grele misiuni. Va reuși ea oare să o îndeplinească, sau iubirea îi va sta în drum?
