Scarlett Malfoy

2.Nu am vrea

-Ăla e noul profesor de poțiuni? întrebă șocată Pansy când ne așezăm la masa celor de la slytherin

Privirea mea se îndreaptă imediat spre masa profesorilor, unde un bărbat necunoscut vorbea cu ceilalți.

-E Slughorn. Tata ne-a mai povestit de el Scar. îmi readuse aminte Draco

După vorbele tatei, Slughorn ăsta e ușor de manipulat. Exact de ce aveam nevoie.

Ușile sălii mari se deschiseră și începu sortarea. Prima fată veni direct la Slytherin, cu o față total dezamăgită. O privesc, dându-mi seama că pentru unii nu este o așa onoare să fii sortat aici, așa cum a fost pentru mine.

-Hey, cum te cheamă? o întreb eu blând

-Elena...

-Uite Elena, probabil ai auzit multe de rău despre cei de la slytherin, așa-i?

Aceasta dădu timidă din cap

-Ei bine, nu trebuie să crezi tot ce auzi. Fii mândră că ești aici. Înseamnă că ești ambițioasă, determinată, inteligentă și inventivă. Îți promit că îți va plăcea!

-Mulțumesc! îmi răspunse aceasta cu un zâmbet imens pe față

Bat palma cu ea, fericită că i-am schimbat atitudinea și mă uit iar la cei ce încă trebuiau să fie sortați. Însă, simt că cineva mă urmărește. Ghicesc și cine, căci, uitându-mă la cei de la Gryffindor, un anumit băiat mă privea curios.

Cu un chicot îi fac ușor cu mâna, primind înapoi salutul

-Scar? Ai auzit ce am spus? mă trezi Matteo din transă

Mă întorc imediat spre ceilalți

-Mai repetă ce spuneai

-Zicea că anul ăsta va fi prefect

-Mhm, bravo...

Eram pierdută în gânduri. Cum naiba îl voi face pe Potter să mă placă. Da, i-am atras atenția, dar oricine ar reuși asta. După ani în care mi-am bătut joc de el împreună cu fratele meu, mă mir că se mai uită la mine.

Un pocnet mic mă trezi la realitate. Platourile de mâncare apăruseră pe masă. Îmi intind mâna stângă după niște plăcinte, dar mă opresc la timp și o las în jos.

-Draco, dă-mi și mie o plăcintă cu dovleac. spun eu, sperând ca niciunul din ei să nu fi văzut faza de mai devreme

Dar se pare că toți erau prinși în discuțiile lor. În deosebi, ce ar fi așa rău dacă ar afla? Și părinții lor sunt devoratori ai morții, iar tatăl lui Matteo este chiar Voldemort. Nu m-ar judeca. Cred...

-Eu mă duc în camera comună. îi anunț eu pe ceilalți când termin de mâncat

Mă ridic în picioare, dând să plec, dar Theo mă prinse de încheietura mâinii stângi. Îmi smulg imediat brațul din strânsoarea lui, primind o reacție de nedumerire din partea băiatului.

-Așa devreme? se miră Theo

-În seara asta este petrecerea de început de an în camera de necesități. Credeam că vi și tu. adăugă Matteo

Rahat, uitasem de asta.

-Sunt obosită. Poate mă odihnesc o oră și vin după. încerc eu să dreg situația

Matteo se uită ciudat la mine, dar mă aplec și îl sărut, știind că așa îl voi mai distrage de la subiect.

Mă îndrept direct spre dormitorul meu, găsind totul aranjat perfect. Cufărul meu era în fața patului, iar robele curate de școală erau puse pe umerașe. Poate tata ar fi în stare să angajeze unul din elfii de casă de la Hogwarts în locul lui Dobby, măcar ăștia își fac bine meseria.

Mă întind în pat, învârtindu-mi bagheta printre degete. După ceea ce păru a fi jumătate de oră, coridorul se umplu de voci și pași, semn că cina se încheiase. Nu mai dura mult și începea petrecerea, concluzionez eu. Știind că deja am atras prea multe suspiciuni, mă ridic și încep a mă pregăti.

Nu aveam chef de nimic prea dramatic, era suficient doar să arăt bine. Un strop de eyeliner, un ruș roșu și niște blush făceau șmecheria. La haine a durat însă mai mult. Un Malfoy nu putea să poarte orice vechitură, lucru învățat de la mama.

-Prea colorată...prea lungă....prea veche....enumăr eu în timp ce arunc rochii prin toată camera

-Perfect! mă entuziasmez după vreo încă cinci minute de căutări.

O rochie neagră, scurtă, mulată și niște ghete de piele, înalte, cu toc fură alesele.

Ieșind din dormitor, nu uit să încui cu atenție ușa și o pornesc tiptil spre camera necesităților. Tot ce îmi mai trebuia era să mă prindă Snape, sau mai rău, McGonagall.

Ajungând la peretele gol, îmi repet în minte dorința "O cameră sigură pentru petreceri". Atunci, o ușă mare apăru de nicăieri. Intrând, mirosul de alcool mă izbi imediat. Muzica bubuia în toată încăperea iar majoritatea dansau pe unde apucau. Petrecere în stil Hogwarts.

Câteva priviri se îndreptară spre mine, dar merg înainte, căutându-l pe fratele meu sau pe Matteo. Un moment de neatenție fu necesar să mă izbesc de cineva, un pahar de firewhisky răsturnându-se pe mine

-La naiba! Fii atent pe unde mergi! strig eu, privind rochia acum distrusă

Uitându-mă în sus la cel care a făcut asta, rămân surprinsă

-Potter.

-Scarlett, scuze. răspunse acesta puțin rușinat

-Nu-i nimic, serios. Am reacționat greșit, numai că nu sunt în toane bune. îmi explic eu comportamentul

Băiatul apucă niște șervețele din mână de la cineva și mă ajută să mă șterg. Era totuși degeaba, pata imensă rămânând însă pe material. Am dat o grămadă de bani pe rochia asta. Cine se crede el, mă rog, să vină să mi-o facă praf? Calmează-te Scar, calmează-te, îmi tot repet eu în gând, suprimându-mi dorința de a-l pocni direct în nas.

-Rahat, e distrusă. concluzionă Harry

Asta putea vedea oricine deșteptule, spun eu în gând

-Trebuie să mă duc să mă schimb....murmur eu

-Vin cu tine. sări imediat acesta. În principal, e vina mea, și nu am vrea să fii prinsă de vreun profesor

-Da, nu am vrea...îl aprob eu cu un zâmbet