Cu o copilărie care a obligat-o să se maturizeze cu mult înainte de termen, Rain West a căutat să evadeze cât mai departe, însă circumstanțele o obligă să se întoarcă în locul care a distrus-o încet și de la o vârstă fragedă, doar pentru a participa...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
RAIN
M-am trezit singură în cameră, cred că Adam avea din nou treabă. Mă ridic buimacă din pat și mă îndrept spre baie unde îmi fac rutina de dimineață și un duș rece. Voiam să scap de coșmarul de aseară.
Îmi înconjor corpul cu un prosop și merg din nou în cameră, unde îmi iau telefonul în mână ca să-l verific. Rahat! Trebuia să plec de zece minute de acasă, am antrenament cu Henry și nu-i place când întârzii.
Trag primele haine găsite în dulap pe mine, îmi iau geanta de sală și telefonul, apoi ies rapid pe ușă. Mă urc la volanul mașinii, iar în maxim zece minute sunt în fața sălii sale de sport.
Când intru pe ușă, mirosul de transpirație îmi inundă nările și strâmb puțin din nas. Îl văd și nu e deloc mulțumit că am întârziat, dar antrenează pe cineva așa că nu-mi oferă prea multă atenție.
- Haide Storm. Vrei să câștigi sau nu lupta asta? Ai nevoie de mai mult de atât dacă vrei o victorie!
Storm? Oh la naiba. Îl urăsc pe tipul ăsta. Storm Wallace, e fratele mai mic al lui Henry. Un infractor dependent de droguri și un om fără scrupule. Mârâie la fratele său, dar se oprește când îmi întâlnește privirea. Ochii săi erau diferiți de ceea ce văzusem până acum.
Predomina albastrul, dar în jurul irisului era o altă culoare pe care nu o vedeam foarte bine de aici. Era ceva ce nu mai văzusem până acum. Își dă ochii peste cap și aruncă mănușile de box spre Henry.
- Lasă-mă pe mine. Ți-a venit iubițica.
Acum amândoi se uită la mine. La naiba! M-a observat, dar oare a observat și că mă holbam la ochii lui?
- Nu e iubita mea, Storm. Acum pleacă, avem antrenament.
- De sex? Mă alătur și eu, pare o bucățică bună.
- Trebuie să fiu nebună să mă las atinsă de tine, idiotule!
Se uită mirat la mine și se apropie puțin. Acum puteam să-i observ culoarea ochilor mai bine. Culoarea din jurul irisului era un verde smarald care era superb. Dar degeaba are ochii superbi, dacă caracterul său lasă de dorit.
- Puștoaica știe să și vorbească. Tot tu ai învățat-o frățioare?
- Nu trebuie să mă învețe el nimic. Mă descurc singură.
Îmi iau eu apărarea.
- Nu crezi că ai cam mult tupeu, fetițo?
Posibil.
- Niciodată nu e prea mult.
Zic mândră de mine și îl văd pe Henry cum zâmbește în spatele fratelui său. Storm strâmbă din nas și începe să zâmbească într-un mod foarte ciudat.
