Cu o copilărie care a obligat-o să se maturizeze cu mult înainte de termen, Rain West a căutat să evadeze cât mai departe, însă circumstanțele o obligă să se întoarcă în locul care a distrus-o încet și de la o vârstă fragedă, doar pentru a participa...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
RAIN
Storm a scos un briceag din buzunarul său și s-a îndreptat spre trupul neînsuflețit al lui Will. A înfipt briceagul în inima acestuia, urlând din toți plămânii, apoi a început să-i măcelărească corpul.
M-am uitat la prietenii noștrii așteptând să sară în ajutorul lui și să-l ia de acolo, dar nimeni nu spunea nimic, toată lumea îl privea cu lacrimi în ochi. Îmi era atât de milă de el, moartea lui Kevin îl va afecta mai tare decât m-aș fi așteptat.
Când am văzut că nimeni nu reacționează la isteria lui, m-am apropiat de el și l-am atins pe spate, dar m-a împins fără să realizeze ce face. Am căzut pe spate țipând ușor din cauza impactului cu pământul.
Strigătul meu pare să-l fi trezit din șocul în care intrase. Când a realizat ce făcuse s-a apropiat de mine cu teamă.
- Iubito, îmi pare rău. N-am vrut, nici n-am realizat ce am fă..
- E în regulă. Sunt bine.
- La naiba! Nu! Nu ești bine, te-am împins..
Ăsta nu e Storm pe care îl cunosc eu. Acel Storm ar fi făcut tot posibilul să ne scoată cât mai repede de aici, m-ar fi ajutat să mă ridic și mi-ar fi sărutat fiecare parte din corp până s-ar fi vindecat.
Acest Storm, pare pierdut, instabil și varsă lacrimi. Lucru pe care rar îl vezi la el. Știam că Kevin a însemnat mult pentru el, dar nu mă așteptam la reacțiile astea din partea sa.
Lacrimile îi curgeau neîncetat pe chip, așa că am făcut primul lucru care mi-a venit în cap. L-am cuprins în brațele mele, uitând de toți din jurul nostru. Uitând că suntem înconjurați de două cadavre și prietenii noștrii. Acum eram doar noi doi.
Brațele mele aveau să-l protejeze la fel cum m-a protejat și el până acum. Am să-i fiu umbră dacă e nevoie, doar ca să nu-și iasă din minți. Am să fac tot posibilul ca Storm al meu să-și revină.
- Iubitule, privește-mă în ochi.
Și-a ridicat capul din pieptul meu și m-a privit cu ochii săi minunați care acum și-au mai pierdut din nuanță datorită lacrimilor.
- Sunt aici pentru tine. Totul o să fie bine.
- Iubito, a încasat un glonț care îmi era predestinat. A murit din cauza mea.
I-am cuprins fața în palmele mele și i-am șters lacrimile cu degetul mare. Nu l-am văzut niciodată atât de vulnerabil și trist.
- A fost decizia lui. Și pe mine mă doare că nu mai e, dar nu poți da timpul înapoi. Nimeni nu-l poate aduce pe Kevin înapoi.
- Ba o să-l aducă.
Și-a șters lacrimile, s-a ridicat hotărât de jos și a fugit spre trupul lui Kevin, ridicându-l cu greu și băgându-l pe bancheta din spate a mașinii.
