Cu o copilărie care a obligat-o să se maturizeze cu mult înainte de termen, Rain West a căutat să evadeze cât mai departe, însă circumstanțele o obligă să se întoarcă în locul care a distrus-o încet și de la o vârstă fragedă, doar pentru a participa...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
RAIN
Deschid ochii cu greu din cauza durerii de cap și încerc să mă ridic din pat, dar ceva mă oprește. Mă uit în jos, iar pe stomacul meu era așezată o mână tatuată, Storm. Dau pătura puțin la o parte și văd că sunt îmbrăcată cu un tricou.
La naiba! Am făcut-o din nou cu diavolul ăsta? Nu, nu, nu. Asta nu se poate. Am spus că nu o să se mai repete. Ok, încearcă să te gândești ce s-a întâmplat aseară după ce ați plecat de la gală, Rain.
Am urcat în mașina lui Kevin, i-am curățat rana și am adormit, iar de acolo e totul negru. Gândește, Rain. Coșmarul, m-am trezit, Storm m-a calmat și am adormit cu capul pe pieptul său. Oare asta să fie tot?
Încerc să mă ridic fără să-l trezesc, dar imediat cum își simte mâna ridicată mă trage și mai aproape de el. Drace! Sunt blocată în brațele sale acum. Aștept să se trezească? Sau ce dracu fac acum?
Mă întorc cu fața spre el și cred că a fost cea mai proastă decizie din viața mea, pentru că buzele noastre sunt la doar câțiva centimetrii distanță. Mă depărtez puțin și îi privesc chipul. E atât de frumos când doarme. Atât de liniștit.
Îi mângâi ușor chipul încercând să-i dau la o parte șuvițele de păr de pe frunte, iar când vreau să o îndepărdez de fața lui, îmi prinde încheietura cu mâna sa.
- Continuă. Îmi place.
Îmi plimb mâna pe chipul său, iar ochii săi se deschid chiar când am început să zâmbesc.
- Ia uite, drăcușorul meu știe să și zâmbească.
Îmi pun mâinile peste față și încerc să-mi ascund zâmbetul, dar el le ia și se urcă peste mine spunându-mi:
- Ești frumoasă când zâmbești.
- Tu tocmai mi-ai făcut un compliment?
- Știu să fiu și drăguț, iubito. Nu sunt mereu un afurisit.
- Nici tu nu ești prea rău. Spun referindu-mă la aspectul său.
- Oh, te rog. Sunt superb, nu te sfii să o spui.
- Dar ce modest suntem noi, domnule Wall-
- Storm, mi-ai văzut cumv-
Ușa se deschide, lăsându-l la vedere pe Henry. Ne privea șocat pe amândoi, iar atunci mi-am dat seama ce se întâmplă. Mă iubește, l-am refuzat, iar acum sunt cu fratele său, în casa lor, în patul lui Storm cu el peste mine. La naiba...
Îl dau pe Storm jos de pe mine și mă ridic, mergând spre Henry, dar pleacă pe scări. Am fugit după el și m-am pus în fața sa ca să-l opresc, dar m-a împins atât de tare încât aproape am căzut pe scări. Noroc că m-am ținut de balustradă
Storm trece ca un fulger pe lângă mine și îl prinde pe Henry de gulerul tricoului, trântindu-l de perete.
- Ești idiot? Era să pice pe scări! Strigă Storm la el
