RAIN
„ Frică. Nu. Frica e un sentiment prea mărunt. Pură groază a pus stăpânire pe întreaga mea ființă încă din momentul în care i-am văzut ochii negrii și plini de dorință.
Continui să fug cu respirația sacadată din cauza efortului depus. Îmi simt picioarele gata să cedeze, dar nu mă pot opri acum. Nu când acești demoni mă vânează din umbră, ca și cum aș fi o pradă neajutorată.
Coridorul lung și întunecat se desfășoară în fața mea, iar speranța de a ajunge în camera mea și de a baricada ușa devine tot mai intensă. Vreau să sun după ajutor, să scap de coșmarul care mă urmărește.
- Oh haide, Rain! Nu te mai ascunde. Știm cu toții că vrei asta la fel de mult ca noi.
Nu. Nu voiam asta. Tot ce îmi doream era să fiu în siguranță, să părăsesc casa asta și să nu-i mai întâlnesc niciodată. Dar era prea târziu. Erau mereu acolo, în casa și în viața mea. Totul era compromis, iar viața mea nu avea să fie niciodată la fel.
Pașii lor se apropie amenințător, iar eu alerg cu toată puterea mea, încercând să ajung în camera mea. A fost o idee groaznică să nu ies din casă în seara de Halloween. Acum am rămas fără apărare în fața unor monștri cu sânge de gheață și fără suflet.
Mă simt ca scufița roșie vânată de lupul mare și fioros. Mică, slăbită și fără pic de apărare.
Casa crescuse în dimensiuni monstruoase, devorându-mă cu umbrele sale apăsătoare. În această zonă unde nicio rază de lumină nu îndrăznea să pătrundă, frica mea de întuneric revenea în forță, înfiorându-mi fiecare fibră a corpului.
-Raain! Unde ești?
Vocea lui Marvin îmi transmite fiori până-n măduva spinării. Se aude tot mai aproape de mine. Simt cum inima îmi pompează sângele cu o viteză inumană, în timp ce mă forțez să urc ultimele trepte spre camera mea.
Scâncesc îndurerată când degetele lui se încleștează în jurul gambei mele, iar scările de stejar lovesc dur spatele meu în timp ce sunt târâtă spre el
- Chiar credeai că scapi de mine, Rain? Nu știi cât am așteptat momentul ăsta.
- Ia mâinile de pe mine, dobitocule!
Îl lovesc alarmată cu pumnii în piept, dar nu pare să simtă nimic. Încercam să-l împing de pe mine, dar palmele îmi tremurau extrem de tare, iar forța mea nu era nici măcar pe aproape ca a sa.
- Stai dracului potolită!!
Strigă la mine, iar strânsorile lui devin din ce în ce mai aspre.
- Marvin, te rog..
Suspin, dar nu pare afectat de lacrimile care-mi curgeau șiroaie pe chip. Am închis ochii încercând să-mi înăbuș suspinele care erau din ce în ce mai dese.
CITEȘTI
𝐑𝐚𝐢𝐧𝐒𝐭𝐨𝐫𝐦 - FINALIZATĂ
عاطفيةCu o copilărie care a obligat-o să se maturizeze cu mult înainte de termen, Rain West a căutat să evadeze cât mai departe, însă circumstanțele o obligă să se întoarcă în locul care a distrus-o încet și de la o vârstă fragedă, doar pentru a participa...