Capitolul 29

427 27 5
                                    

"I don't wanna fall asleep, 'cause I'd miss you, babe

And I don't wanna miss a thing"-
Aerosmith

Kate's POV

Totul era atât de frumos și atmosfera atât de calmă, încât nici pentru o secundă nu m-am așteptat ca ceva rău să se întâmple. Abia în momentul în care am simțit zguduitura puternică, mult prea familiară, am reușit să-i dau drumul unui țipăt. Ultima imagine pe care am văzut-o a fost cu Louis, plin de sânge, strigându-mi numele disperat.


-Louis! am strigat și am tresărit, privind bulversată în față.


-Hei, hei. Ce s-a întâmplat? Sunt aici, aud vocea lui Louis din stânga mea și îmi întorc repede privirea spre el.


Era okay. E teafăr. Suntem amândoi bine.


Am încercat să îmi calmez respirația neregulată, iar Louis și-a pus o mână pe piciorul meu, strângând puțin ca să mă asigure că totul e okay.


-Ești bine? întreb privindu-l cu ochii mari, încercând să-i inspectez fiecare părticică din corp.


-Normal că sunt bine, răspunde și îmi arată un zâmbet liniștitor. -Vino aici, spune și mă trage de mână spre el, plantându-mi un sărut scurt pe buze. -Iubito, ce s-a întâmplat? întreabă și îmi pune o șuviță răzleață după ureche.


-Eu, uhm, eu...cred că doar am adormit, răspund buimacă, punându-mi mâinile pe fața lui, întru cât să îl pot simți mai aproape de mine.


Abia acum mi-am dat seama că s-a oprit din condus și a parcat pe marginea drumului.


-Te simți bine, spun și iasă mai mult ca o afirmație ușurată decât o întrebare, dar tot ce aveam nevoie să știu era că el este bine.


-Da, mă simt bine, spune și îmi prinde și el fața între palmele sale, lipindu-ne frunțile una de cealaltă. -Suntem amândoi bine,ok? Sunt cu tine. Mereu voi fi.


Iar după asta și-a lipit buzele de ale mele într-un sărut lung și disperat, având nevoia să ne simțim unul pe altul cât mai aproape, așa că m-a tras mai mult spre el până am ajuns să stau în poala lui, cu picioarele de-o parte și de alta a corpului său.


Buzele ni se mișcau într-un ritm liniștitor și plin de tandrețe, iar mâinile lui hoinăreau pe întregul meu corp, trăgându-mă cât de aproape posibil. Mi-am înfășurat mâinile în părul lui, adâncind și mai mult sărutul, lăsându-mi limba să îi exploreze gura.


Ne-am oprit abia când am simțit cu adevărat că rămânem fără aer, dar am rămas în continuare apropiați. Mi-am lăsat capul pe umărul lui, iar el și-a înfășurat mâinile în jurul corpului meu, ținându-mă strâns la pieptul său.

Live the Moment || Louis TomlinsonUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum