Nissa POV
Nissa era mai furioasa ca oricand. Avusese ocazia perfecta sa o ucida si totusi, iar i-au stat in cale. Dar nu va ramane asa. Daca nu o poate ucide atunci o poate inchide. O poate face sa-si piarda mintile si atunci magia ii va iesi la iveala. Si toata lumea stie ce patesc preotesele. O v-a distruge pentru totdeaua!Victoria POV
O simteam pe Melissa agitata langa mine. Mana ii tremura si am incercat sa o linistesc cu putina magie, dar o respingea. Minunat! Magia mea nu mai avea efect asupra ei. Dar trebuia sa mai reziste un pic.
Asteptam sa intram in sala de consiliu, dar aveam un presentiment extrem de rau. Imi venea sa o iau la sanatoasa cat ma tineau picioarele, chiar acum. Insa, dorinta de a-mi razbuna parintii era mult mai puternica. Tineam in mana dovada si totusi ceva imi spunea ca nu e suficient. Dar altceva nu mai aveam. Nu puteam sa le spun de viziuni, prin urmare, eram legata de maini si de picioare.
Usile masive din lemn, s-au deschis cu un scartait sinistru si am intrat in sala.
-Bine ati venit, ducesa de Harondale! Striga Marcus.
Am dat din cap in semn de salut, dar privirea imi era fixata pe Caius. Si el ma privea rece si inexpresiv, insa ii puteam simti furia clocotind.
-V-am cerut ducesa o dovada, impotriva regelui. O aveti? intreba Thomas.
Am vazut-o pe Nissa la masa Arhanghelilor si imi venea sa o strang de gat. Puteam sa jur ca ea avea o legatura cu toate acele spirite, care au incercat sa ma omoare. Si totusi mi-am pastrat calmul.
-Desigur. Am spus, inmanandu-i scrisoarea lui Marcus.
Acesta, a citit-o cu voce tare si toti ramasesera tacuti. Nimeni nu mai spunea nimic. Nissa privea in gol, chinuindu-se sa-si pastreze controlul. Aura ei era de un rosu strident. Deci ea a fost.
In final Caius a rupt tacerea.
-De unde stim ca nu e falsa?
-Sigiliul pare autentic, lord Caius. Raspunse Thomas, incruntandu-se.
-Eu v-am adus dovada, acum lasati-ne sa plecam. Am replicat indiferenta.
Numai Domnul stia cat ma chinuiam sa raman calma.
-De fapt...
Privirea lui Caius cazu asupra mea si pe fata i s-a intins un ranjet, ce nu prevestea nimic bun. Am intepenit, ramanand neclintita. Nici nu mai respiram.
-Pana este analizata scrisoarea, nu vad de ce am mai avea nevoie de lady Victoria. Pana la urma de unde stim ca nu minte?Garzi! Duceti-o in cea mai comoda celula!
Tipatul Melissei strapunse aerul si toti au incremenit.
-Nu! Este matusa mea! Tu ce esti? Nimeni. Nu vreau sa plece. Nu ai dreptul asta!
-De fapt, chiar il am.
-Caius sa nu ne grabim. Interveni Marcus. Cum sa o arumcam in temnita? Exagerezi!
-Ba eu asa vreau si asa va fi.
Doi gardieni m-au apucat de maini tarandu-ma dupa ei, dar in fata usii s-au oprit.
-Unde sa o ducem, my lord?
Caius cazu un pic pe ganduri, apoi spuse:
-Duceti-o la conacul Peak! Isi v-a gasi locul acolo.
-Ce?! Am tipat. Lasati-ma!
Ma zbateam sa ma eliberez, dar era in zadar. Melissa a dat sa fuga dupa mine, dar Nissa o tinea pe loc.
-Tu! Vrajitoare nenorocita! Tu ai facut asta! Tu ai vrut sa ma omori! Am urlat spre Nissa.
Aceasta mi-a zambit rautacios si sclipirea din ochii ei mi-a dat de inteles ca am ghicit.
Usile salii s-au inchis in fata mea si stiam ca e prea tarziu. Soarta mi-a fost decisa. I-am dezamagit din nou pe mama si tata, dar mai ales pe Emily. Nu am fost in stare sa am grija de fata ei. Numai eu eram vinovata. Tot ce mai puteam face era sa ma rog ca Melissa va ajunge mai bine decat mine.
Gardienii ma duceau printr-un tunel pe care nu-l mai vazusem inainte. Si totusi nu puteam sa nu ma intreb ce era cu acel conac? Ceva mi-a spus ca voi afla foarte curand.Christian POV
Asteptam nervos pe coridor, sperand sa se termine consiliul. Ajumsesem prea tarziu ca sa mai pot intra. Dar era prea liniste ca sa fie de bine. Marcus a iesit transfigurat si atunci am intrat in panica.
-Unde e Victoria?
Marcus m-a privit trist si simteam cum ma infurii.
-Ce i-ati facut? Am tipat apucandu-l de gulerul redingotei.
-Caius...
-Ce a facut? L-am intrerupt.
-A trimis-o la conacul Peak.
-Ce?
Toata lumea stie ca in acel conac sunt tinuti proscrisii. Ingeri fara o specializare anume si care cu timpul au innebunit. Nu erau utilizatori ai spiritului. Nu erau nimic. Erau niste suflete aflate intre rai si iad. O vor distruge pe Victoria, caci ea nu era ca ei.
Am vazut-o pe Nissa iesind din sala cu Melissa de mana. De fapt o tara dupa ea. Am pornit spre ele aruncand o umbra lipicioasa spre tarfa din fata mea. S-a izbit de perete cu o bufnitura. Am luat-o pe Melissa langa mine si am vrut sa mai arunc o umbra spre Nissa, dar Melissa m-a oprit. S-a apropiat de ea si a atunci femeia arhanghel a inceput sa tipe.
-Ce Dumnezeu...
Parea ca ceva o strange de gat. Nissa se tinea cu mana de gat, dar nu putea sa respire. Se inrosise la fata si am inteles ce se intampla. Am atins-o pe Melissa pe umar.
-Opreste-te. Nu o salvezi pe matusa ta asa. Nu si-ar dori sa faci asta.
Nu am stiut ce altceva sa-i spun, dar spre marea mea uimire s-a oprit. O stransese pe Nissa de gat cu spiritul. In mod normal as fi lasat-o sa faca asta, dar se expunea prea tare. Ochii ei mari si albastri erau la fel de vulnerabil ca ai Victoriei. Nu puteam sa nu o compar cu ea. Erau atat de asemanatoare incat ma durea doar sa o privesc.
-Vreau sa o gasim. Te rog Christian. O vreau pe Victoria!
Melissa tremura asa ca am luat-o in brate si am parasit coridorul sub privirea socata a tuturor.
-Esti sigura ca vrei sa vii cu mine? Am intrebat-o, analizandu-i reactia.
Privirea i s-a intunecat si am vazut hotararea zacand in ea.Victoria POV
Ne-am oprit in fata unei porti imense din fier ruginit. Aceasta s-a deschis fara zgomot si m-am simtit impinsa pentru a inainta. Stomacul mi s-a strans si o pala de vant puternic mi-a suflat parul pe spate.
Conacul era mare, dar parea ca zboara din loc. Era din lemn vechi si nu parea deloc primitor. Ferestrele se inchideau si deschideau cu zgomot in bataia vantului, iar statuile de la intrare aveau corp, dar nu aveau cap. Era cel mai sinistru loc pe care-l vazusem vreodata. Apoi am observat ca la geamuri erau gratii. Oare asta imi era soarta? Sa sfarsesc in inchisoare? Sa nu o mai vad pe Melissa? Nu asta si-ar fi dorit mama si tata.
Gandurile mi-au fost intrerupte cand am ajuns im fata usii. Statea intr-o rana si urma sa se darame in orice moment. O femeie inalta si slaba cu fata trasa si o pereche de ochi cenusii spalaciti ma examinau din cap pana in picioare.
-Un sange regal? Vai dar asta va fii interesant.
-Am adus-o din ordinul regelui Caius. Dar ai grija,e puternica. Spuse unul din gardieni.
-Desigur ca e. Vino draguta,te vei integra perfect in conacul nostru.
M-a luat de brat si un fior mi-a trecut pe sirea spinarii. Nu vroiam sa intru acolo. Simturile imi erau in alerta maxima. Moarte. Era moarte peste tot. Am pasit inauntru si am fost socata sa vad cat de multi ingeri erau acolo. Toti aveau fetele palide si ochii goi. Ce cautau aici? Sau mai bine zis, ce e locul asta? Cu totii aveau aurele de un gri inchis si mergeau fara o tinta anume. Pareau ca niste legume.
Atunci am priceput. Erau proscrisi. Suflete pierdute fara vreun rost in lume. Asa ii considerau ceilalti. Eu sincer cred ca sunt doar niste ingeri care nu au avut privilegiul de a alege o cale a lor. Nu voiam sa ajung si eu asa. Nu puteam sa stau aici. Trebuia sa-mi fac dreptate. M-am smuls din stransoarea femei si am fugit la usa. Era incuiata.
-Ajutor! Dati-mi drumul! Eu sunt ducesa Victoria de Harondale!Va multumesc pentru voturi si pentru ca ma urmariti! Va astept cu drag parerile. XoXo!
CITEȘTI
Îngerii Nordului
Fantasy,,Mereu mi-a fost frica de pacate. Asa am fost învatati. Minciuni. Nimic mai mult. Acum as prefera sa ma arunc in flacarile iadului, vindecandu-mi ranile, decat sa-mi las sufletul sangerand in Imparatia Raiului." Atentie, cartea este needitata.