Aroganță sub un costum bleumarin

20.Ascultă-ți inima

Ști, Chelnere.. Întotdeauna mi-am dorit să zbor și aș spune că o noapte ar fi de-ajuns dar nu aș nega faptul că vreau să se repete. Imposibil, nu? Și eu credeam că e imposibil să mă îndrăgostesc dar uite că s-a întâmplat. În seara aceea, la nunta aceea frumoasă.. Aș spune că e afurisită dar e prea fabulos ce simțeam când te priveam.. Nu am cuvinte, scrupule ,ganduri, sentimente că deja mă pierd..

Voiam să caut o cale de scăpare, sau mai bine spus, să găsesc una. Și ce gând imi trece mie prin cap? Să intru pe profilul de Facebook al Redei. Chiar nu știu la ce m-am gandit. Credeam că probabil o să mă ajute.
Era plin de poze cu ea, urata și grasa. O detest. Mi-a îmbrățișat Chelnerul. Niciodată nu o să îl poată iubi mai mult decât o fac eu!
Din greșeală, am apăsat pe chat-ul ei și am vazut mesajele noastre mai vechi de acum câteva luni. Pe atunci eram cele mai bune prietene. Vorbeam despre băieți, secretele și chestii de fete. Mi-am amintit cum mi-a trimis odată o poza cu ea și iubitul ei cum se sărutau la restaurant. Am revăzut poza și mi-am dat seama că era fix același restaurant la care am fost aseară. Oricum acest lucru nu avea mare importanță. Avea un iubit dragut, ce-i drept. Avea un păr castaniu, era înalt și musculos. Doar de atâtea am putut să îmi dau seama din poza. Nu i se prea vedea fața fiindcă o săruta. Mi-am adus lesne aminte cum vorbeam de el. Câte îmi povestea. Cum a fost, ce s-a mai întâmplat, dacă e drăguț cu ea dacă e gentlemen. Ea îl iubea foarte mult, zicea ca e cel mai perfect băiat pe care l-a cunoscut vreodată.
Intr-un fel imi pare rău.. Imi pare rau ca totul s-a schimbat radical între noi două. Din prietene foarte bune am ajuns să ne urâm la culme. Sau cel puțin eu pe ea. Oricum nu mai vorbeam deloc.. La urma urmei ea de unde să știe că eu sunt geloasă pe ea și pe Chelner? Cred totuși că mai era un motiv care ne întrerupse relația. Dar n-as ierta-o. N-aș ierta flacăra din privirea ei spre el. Era ușor de priceput că îl iubea. Cred. Sau toate fuseseră doar în capul meu? Oare am fost eu prea geloasă și egoistă încât să văd totul greșit și să stric relația mea cu ea? Oare de aceea mă ignora și ea? Dacă e așa? Dacă eu am pus preț pe un străin care nici nu stiu daca m-a plăcut sau nu încât am uitat de prietenia noastră care a fost de lungă durată? Dacă m-am înecat în propria inima care era de gheață cândva? Dacă am orbit din cauza lui încât am uitat să privesc cu adevărat în jurul meu?

-Sarra, esti bine? Îmi întrerupse vocea interioară mami.
-Ce să fac?
-Ascultă-ți inima!
-Tocmai asta e problema!!