Aroganță sub un costum bleumarin

5."Eternitatea privirii tale"

Proaspeții căsătoriți aveau deja un băiețel de vreo câteva luni. De aceea presupun că mireasa a spart intenționat paharul prima.
Ce băiețel mic și frumos.. Vom avea și noi vreodată unul, chelnere?

Nuu, să nu spargi tu prima paharul, mireasa mea. Vreau o fetiță la fel de frumoasă ca și tine. Cu părul creț și negru ca al tău, cu ochii mari și strălucitori, la fel de negri și cu buzele micuțe și roz. Și zâmbetul ăla al tău.

După miile de aplauze pentru cuplul fericit, de ce nu noi, înaltule? Mirii noștri s-au așezat la masă.

Sper că vom fi într-o zi și noi așa, micuța mea!..

Cât de curând, chelnere, cât de curând...

-Tuuuu!!!!!!
Mă lovise și țipase dintr-o dată mami la mine.
Lumea își termină aperitivul iar tu nici măcar nu l-ai început.! Dacă nu începi să mănânci, o să ți-l ia chelnerul!
Chelneerr... ❤.. Dacă e așa, atunci să vină să îl ia odată. Îmi e dor de privirea lui, vreau să i-o văd din nou.

Mă înecam atât de mult în privirea lui, încât am început să cred că cu asta mă hrănesc.
Ce-i drept, era să mă înec și cu apă, dar am reușit să supraviețuiesc. Doar acum am un motiv, nu?

Cât mâncam, sau eram cam degeaba cu furculița prin farfurie, urmăream fiecare căpetenie de om doar să îi întâlnesc privirea. Încă mă întreb cum inima mea de gheață a ajuns să se topească treptat după fiecare sincronizare de priviri? Cum privirea ta a reușit să înmoaie pietrocul ăsta din mine ce a jurat că nu se va mai înmuia vreodată pentru nimeni, dar tot a făcut-o.? Cum ai reușit? Cum?!?!

A fost simplu. Mi-a fost de-ajuns doar să te zăresc prima oară și să îmi dau seama că tu ești aleasa. Nu îți știu numele, micuțo, dar știu că ceea ce simt eu pentru tine este ceva special, în ciuda tuturor problemelor ce mă apasă. Tu ești raza mea de soare ce mi-ai luminat viața cu o singură privire. Iar acum, am nevoie să mă privești mereu ca viața mea să se scalde în lumină și bucurie.

Te-aș privi până unde norii m-ar apăsa că vestesc furtuna unei nopți, iar tu să-mi fii dimineața în povestea asta. Tu să-mi luminezi calea și tot tu să îmi areți că ești lumina drumului meu. Am ales să pășesc cu tine de data asta. Am ales să evit gropile, să ocolesc obstacolele și să nu mă mai uit în spate niciodată. Iar acum mi-a fost de mii de ori mai ușor, și știi și de ce? Fiindcă tu mi-ai desfăcut gratiile sufletului și m-ai învățat să zbor. Crezusem că e complicat, dar tu mi-ai dezvăluit simplitatea lucrului pe care noi îl numim greu, dar nici măcar nu îndrăznim să îl încercăm.