Am mâncat fericită semințele de la el. Eram veselă, zâmbăreață, mă simțeam în al nouă-lea cer și asta datorită clipelor frumoase pe care mi le-a oferit el, Aldo, un chelner amator de vreo 16 ani.
Nu puteam să mi-l scot nici o secundă din cap. Inima îmi bubuia în piept extra-bucuroasă pentru că visul ei s-a îndeplinit.
Am căzut pe gânduri:
Deci la asta se referă multe dintre cărțile pe care le-am citit: Ascultă-ți inima! Mereu te va duce pe drumul cel Bun.
Să îți asculti inima este ca și cum ai merge pe o ață: dacă nu ești atent la fiecare pas, s-ar putea să cazi.
Am inceput să verific din nou telefonul din 2 în 2 minute să văd dacă am primit un mesaj de la el. A trecut un minut, două, o oră,24,o zi, trei, însă el nu mi-a mai scris..
Recunosc că i-am scris eu însă nu a răspuns. Nici nu cred că s-a uitat la mesaje..
Noi am facut vreo 15-16 foculețe pe snap însă el nici măcar snap nu mi-a mai trimis și le-am pierdut.
L-am sunat într-o zi și a spus:
"-Alo, cine e? "
Nici măcar nu mai avea numărul meu..
Nu am mai îndrăznit să îi spun cine sunt.. Nu cred că i-ar mai fi păsat.
I-am scris intr-o zi:
"-Hei, ce faci? Esti bine? Nu ai mai dat niciun semn de viață. "
"-Da, sunt bine. Mi-a scris el înapoi, în sfârșit. Nu prea am timp, lucrez. Sunt chelner. "
Nu am uitat..
"-Am observat că te-ai distanțat de mine. "
"-Nu e adevărat. Doar ca nu am timp. "
Așa a spus însă nu mi-a mai scris. Nici nu am mai știut de existența sa luni întregi.
Încă mă întreb ce am făcut? Unde am greșit?
CITEȘTI
Aroganță sub un costum bleumarin
Romance-Te așteptam la apus, Chelnere. -Te-aș săruta la apus, Micuțo. Vol.2 "Aroganță și o mască ca amintire" #1 în Priviri, thanks Shineyșori❤❤ #4 în Prietenă
