A Strange Summer (Book 1&2)

1 ♡

Voiam să răspund mesajului, dar mi s-a închis telefonul de la baterie. L-am băgat în priză şi în timpul ăsta am intrat în baie şi mi-am făcut un duş, nu că aș fi avut nevoie...doar că mă plictiseam.

După vreo 10-15 minute, m-am înfăşurat în prosop şi am mers la bucătărie, de unde mi-am luat o cutie cu îngheţată din congelator.

Tata era cu "iepuraşul" lui în living, televizorul fiind lăsat pe o comedie cu Adam Sandler. Doar că...nu se uitau la film, ci se giugiuleau pe canapeaua noastră albastră din piele, pe care...cred că n-am să mai stau vreodată după ce-am văzut acel "moment".

Scârbos.

Am urcat în grabă scările ca să scap de imaginea oribilă cu Leah şi tata...şi m-am aruncat în pat, unde am început să-mi savurez în linişte şi pace cutia de îngheţată.
Bine, nu chiar linişte având în vedere că îmi pornisem muzica, dar totuşi...linişte interioară.

Am luat două linguri de îngheţată şi mi-am amintit de mesajul pe care-l primisem. Am tras firul încărcătorului mai aproape şi am intrat iar în inbox ca să răspund.

Ştiu. Îmi pare rău...nu e ca şi cum mi-am dorit să te las acolo :( Te-aş fi îndesat în bagaj, dar din păcate nu faci contorsionism ca să încapi :):)

Serios? Ai nişte idei tare ciudate, dar totuşi asta nu mă face să mă simt mai bine.

Ştii că te iub - m-am oprit din tastat de parcă îmi dăduse cineva cu un ciocan în cap. Am şters instant literele şi am apelat numărul. Culmea, mi-a şi răspuns...dar nu a apucat să spună ceva că i-am şi tăiat vorba:

-Ish nu are telefon, i le-a confiscat Roxanne pe amândouă de prima dată. Şi nici nu i-am luat numărul...

-Poate?

-Tyler idiotule. Nu pot să cred că te-a dus mintea la aşa ceva! îi spun oarecum furioasă, făcând aluzie la faptul că la nume scria "Ish".

-Hei, prima dată am vrut să mă trec "Ursuleţ" sau chestii de genul ăsta, dar sunau prea siropos şi sigur te-ai fi prins. Dar la naiba că te-ai prins oricum prea repede! Aveam de gând să te întreb dacă mă iubeşti.

-Nu, nu te iubesc, îi răspund dându-mi singură o palmă peste frunte.

-Lui "Ish" i-ai fi spus altceva, nu?

-Termină cu asta! Pe bune, nici acasă nu scap de tine? Şi de unde naiba ai numărul meu?

-M-am apelat după el odată...mai exact, când am venit prima oară la cabana ta şi ţi-am luat telefonul, dacă ţi-aminteşti. Şi acum, de ce ai plecat fără să anunţi?

Normal că-mi aminteam...doar venise cu o mâţă ascunsă sub tricou. Nici dac-aş vrea nu aş putea să uit.

-Sunt sigură că ţi-a dat Ish raportul. Aşa că -

-Lex e deprimat, mă întrerupse el.

Am simţit iar golul acela din stomac atunci când a pomenit de el.

-Mai bine nu-mi spuneai asta...

-Pe bune Eve, trebuie să te întorci aici. Lex chiar e cu moralul la pământ. Nu ştiu exact motivul, dar...

-Ce dracu' vrei să fac !? Tyler, nu e ca şi cum am vrut să plec! Ai idee ce fac acum !?

-Ăăă...cunoscându-te, probabil te fâţâi de colo-colo prin cameră pentru că eşti agitată şi pe undeva pe patul tău zace alături de laptop o cutie de îngheţată.