17.2 ❤

2.9K 255 46
                                    

Am simţit o greutate pe umeri...şi deodată am deschis ochii. Deja se luminase afară.
Habar nu aveam cât era ceasul, dar cert e că soarele strălucea cu putere pe cer...ceea ce-mi dădea de înţeles că e aproape după-amiază.

Am tresărit când am văzut ceva negru pe mine, apoi am văzut că nu era nimic altceva decât jacheta lui Tyler.

M-a...acoperit cu ea?

Am aruncat o privire în dreapta mea...iar acolo era idiotul de el, doar într-un tricou subţire...dormind dus pe umărul meu.

Mi-era şi milă să-l trezesc, probabil umărul meu fiind o pernă mai mult decât confortabilă. Dar nici nu-l mai puteam lăsa să doarmă, trebuia să plecăm odată şi-odată.

Focul încă arde...Asta înseamnă că a stat treaz toată noaptea?

Am alungat sentimentele astea ciudate...şi deşi am simţit o strângere de inimă când am început să-l zgâlţâi, a trebuit să-l trezesc.

-Hei idiotule, trezirea, i-am spus dându-i capul la o parte de pe mine.

A deschis ochii larg, parcă trezit dintr-un coşmar. Avea o faţă atât de inocentă când îl trezeai, aproape că ţi se părea adorabil.

Dar e Tyler...numele lui fiind practic un antonim pentru cuvântul "adorabil".

-Am ajuns în rai?
-Ai greșit etajul, aici e Iadul odată ce mă vezi pe mine, i-am replicat pe un ton tăios, aruncându-i jacheta în faţă.

-Desigur, cu multă plăcere. A nu, te rog Evelyn, nu trebuie să-mi mulţumeşti că am avut grijă să-ţi fie cald toată noaptea...absolut deloooc.

-Unde e Lex !? am strigat deodată când am observat lipsa lui.

Şi eu şi Tyler am început să-l strigăm, până ce în sfârşit după câteva minute bune...s-a gândit să ne răspundă.

-V-aţi trezit?
-Nu Lex, suntem somnambuli... Unde naiba ai fost?

-Pe ici, pe colo...m-am plimbat puţin, mi-a răspuns ridicând din umeri.

-Şi...ai simţit ceva mai...special aşa? îl întrebă Tyler.
-De fapt...am avut o senzaţie ciudată. Ştiţi, mai încolo este lacul care se întinde până la tabără. Am stat acolo pe marginea lui şi am simţit o undă ciudată venind din cealaltă parte a sa.

-Ce e dincolo de lac?
-Oraşul San Diego.
-Vrei să spui că suntem aproape de graniţa cu Mexic !?

-Aproape...ori este direct oraşul San Diego, ori un orăşel mai mic prin care treci ca să ajungi în San Diego. Lex, te-ai născut în San Diego?

-Uh...habar...habar nu am...

-Trebuie să găsim ceva prin fişele lui Roxanne, am spus hotărâtă.

Amândoi au înţeles că mă refeream la o mică spargere a biroului ei. Trebuia să fac asta ca să-i găsesc corpul lui Lex, nu-i aşa ? În plus...dacă a simţit acea senzaţie ciudată, înseamnă că sunt şanse 50% să am dreptate...iar el să nu fie chiar mort.

-Să încercăm să găsim drumul de întoarcere, le-am spus celor doi în timp ce-mi dădeam hanoracul jos şi mi-l legam la brâu.

Am hotărât să mergem pe malul lacului până ce dădeam de tabără. Era aproape imposibil să nu o nimerim, aşa că am mers încrezători.

După aproximativ jumătate de oră cred, am ajuns la un loc familiar. Am mai mers câteva sute de metrii, şi apoi am început să zărim tabăra.

-Am reuşit! strigă Lex fericit.
-Da, dar uite-o pe Roxanne...

Nu ştiam dacă ne simţise cineva lipsa, dar nici nu puteam risca. În fine, partea cea nasoală a fost că atunci când am început să alergăm spre cabane...am dat peste Cassidy.

-Tyler! Şi...Evelyn? De unde veniţi...?

-Am fost la lac...îmi pierdusem cheia de la cabană iar Tyler m-a ajutat s-o caut, m-am grăbit să mint.

-Oh serios? Arată-mi cheia atunci.
La naiba, singura care are cheie e Ish! Fir-ar...ne-a prins.

-Ştiu că aţi lipsit azi-noapte, ne spuse ea încrucişându-şi braţele la piept şi privindu-ne sfidător. Am fost la cabana ta, Tyler...şi nu erai acolo. Surprinzător, nici Evelyn nu era de găsit. Mă întreb ce-ar zice mătuşa Roxanne despre asta...

-Să nu îndrăzneşti să -

Până să-mi termin fraza, l-am văzut pe Tyler ducându-se brusc la Cassidy...şi...sărutând-o.

-Să rămână între noi, bine Cassi? o întrebă el rezonabil, făcându-i cu ochiul.
Sper că glumești...

-Nu prea plăteşti bine, îi spuse ea pe un ton flirtant şi muşcându-şi buza de jos, de data asta ea sărutându-l.

Automat...am început să mă uit prin toate părţile, numai la ei nu.

A Strange Summer (Book 1&2)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum