A Strange Summer (Book 1&2)

𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟎 ❤

Nu era Roxanne, ci doar idiotul de Tyler care nu ştiu de ce...dar se ţinea cu mâinile bine lipite de pieptul său.

-Hei Eve, mă salută el.

-Ţi-am spus că nu suntem prieteni. Şi ce dracului cauţi la uşa mea?

-Belele, mi-a răspuns făcându-mi cu ochiul şi intrând în cabană.

-Ieşi de-aici dobitocule, nici măcar nu te-am invitat să intri.

-Atunci de ce ai închis uşa imediat cum am trecut de tine? a întrebat aşezându-se pe pat şi scoţând un pisoi micuţ de sub tricou.

-Pentru că - mh, zi odată ce cauţi aici...şi ce naiba faci cu o pisică !?

-Belele, ţi-am mai spus. Ţinând cont că erai foarte relaxată şi cântai, bănuiesc că nu ai chef de morala lui Denver...şi nici eu nu am, aşa că stau cu tine. "Heiii" , adăugase el în timp ce ridica lăbuţa pisicii în semn de "salut" din partea ei.

Super. M-a auzit cântând. Şi mai are şi o pisică. Miiinunat...

-Îţi reamintesc că ai propria cabană în care poţi sta, și tu și mâța asta...aşa că vă poftesc afară. Şi în plus e ultimul lucru pe care mi-l doresc: să ne găsească Roxanne pe amândoi aici...plus o pisică. Mersi, dar îmi creez probleme şi singură, fără ajutorul cuiva.

-Cum zici tu, mi-a spus el pipăind ursuleţul de pluş care stătea pe patul meu. Oh, aici era.

-H-hei, nu umbla acolo! Nu eşti la tine acasă!
-Calmează-te. Am vrut doar telefonul tău.
-De unde naiba ştiai tu unde îmi ţin ascuns telefonul !?
-Pentru că şi eu mi-l ţin într-un fel de jucărie. E o pernă sub forma unei mingi de fotbal.

-Eşti un ciudat, ştiai asta? l-am întrebat luându-i telefonul din mână. Iar ăsta îmi aparţine.

Dar Tyler mi-l luase înapoi şi o luase la fugă în baie, unde s-a închis acolo.

-Nuuu! Idiotule! Ieşi imediat! strigam eu în timp ce dădeam cu pumnii în uşă.
-După ce mă uit în galerie.
-Ce...nu! Tyler jur, cum o să ieşi de-acolo te lovesc cu lampa în cap până te transformi tu într-una !

-Uuu, poze în costum de baie.
-NEMERNICULE !!! Fie, fă ce vrei cu telefonul ăla, i-am spus trântindu-mă în pat şi jucându-mă cu pisica aceea mică.

Nu mă resemnasem cu gândul că un idiot necunoscut se holba la poze cu mine...ba din contră. Doar că nu aveam de gând să sparg uşa, nu voiam să dau banii pe prostii.

După câteva secunde ieşise şi el din baie, iar eu imediat am aruncat cu perna după el. Spre fericirea mea îl nimerisem în cap, hehe.

-Mă simt mai bine acum. Dă-mi telefonul.
-Ce dai la schimb?
-Un pumn în gură, răspund zâmbind şi încercând să-i prind mâna în care ţinea telefonul, dar s-a ferit şi din nou aproape fugea prin cabană.

Era ca un meci de Wrestling între noi. Eu eram nerăbdătoare să-l "bat", iar el avea chef de joacă şi de glume...ceea ce mă enerva....şi mai rău voiam să-i dau una.

Într-un final am reuşit să-l prind, dar într-o poziţie tare incomodă.
Am sărit în spatele lui, aproape strângându-l de gât în încercarea de a-mi recupera telefonul, iar Tyler avea suficientă forţă încât să mă care în spate...aşa că m-a prins de un picior şi s-a trântit pe pat, cu mine în spate.

Băgase telefonul undeva între perete şi noptieră... şi nu ajungeam la el, aşa că prima chestie care mi-a trecut prin cap a fost să-l gâdil.

-Nu mă gâdil.
-La dracu'! Dă-mi telefonul odată!

-De ce? Nu ai ce face cu el acum.

-CONTEAZĂ ASTA !??? E telefonul meu şi îl vreau.