A Strange Summer (Book 1&2)

10.3 ♡

Poate că ai auzit prost. Poate ți s-a părut. Poate e doar un vis...încerca să-mi impună conștiința.

E adevărat, doar în vise aș fi putut s-o confrunt pe Cassidy cu atâta curaj, dar dacă ar fi fost un vis...ea n-ar fi avut ultima replică nici în ruptul capului. În fond ar fi fost visul meu în care eu eram personajul principal.

Deci nu era cazul.
Era pur și simplu o realitate de care tot încercam să mă feresc și o realitate pe care o uram din tot sufletul.
Realitatea mea.

-Ce?
-Cum...?
-Cassidy și Tyler?
-Nu creeed.

Șușoteli care mai de care mai enervante decât celelalte.
Nu înțeleg.
Da. S-a culcat cu el. Și? Care e problema lor de se agită în halul ăsta?

-Ești un nenorocit, îi spune Cassidy lui Tyler. Am avut încredere în tine! Și tu...tot în brațele ei te-arunci !?

Cred că răzbunare mai dulce nu avusesem în viața vieților mele și cu siguranță nu urma să mai am.

Mai bine zis...Tyler s-a răzbunat pentru mine.

Ha. Cine ar fi crezut că pierdutul meu frate e așa un heartbreaker talentat.

Judecați-mă, dar așteptasem momentul ăsta de victorie împotriva târfei de ani buni.
Ani în care ea și-a făcut al dracului de bine treaba: mi-a transformat viața într-un iad viu.

Cu toate acestea...simțisem un gol undeva în interiorul meu când am auzit-o spunând că s-a culcat cu Tyler.

Și un amalgam de sentimente.
Furie.
Ură.
Vină.
Părere de rău.
Toate astea la pachet.

-Ce-a fost a fost, îi răspunde Tyler nonșalant, în timp ce eu mă răsuceam pe călcâie ca să ajung cu fața spre el.
-Nici măcar...nu ai curajul să mă privești în ochi!

Și în următoarea clipă...am văzut-o pe Cassidy luând o creangă de pe jos și aruncând-o cu putere spre piciorul lui Tyler.
Da, îl nimerise.
Însă ghinionul a fost să fie lovit exact în piciorul de care fusese mușcat de acel șarpe.

Orice impact puternic cu acea rană încă deschisă i-ar fi provocat o sângerare abundentă.
Și nu a durat mult până să văd lichidul roșiatic scurgându-se încet pe glezna lui.

Nici nu știu când ajunsesem în fața lui Cassidy, dar m-am înfipt în părul ei instant.
-Eve...lyn...!
-Dacă îl mai rănești o singură dată...dacă și un fir de păr de-al tău...îl mai atinge până și din greșeală...îți jur pe cer și pe pământ...ca eu te omor cu mâna mea, îi spun amenințătoare și o împing în spate, astfel făcând-o să-și piardă echilibrul.

M-am întors apoi înspre Tyler, unde am văzut-o pe Ish legându-i o eșarfă la picior.
-Mă ocup eu, spun și mă îndrept spre ei.

Toți mă priveau confuzi, dar nici că mă interesa.
L-am prins de mână pe Tyler și am început să-l trag după mine spre cabana lui.
-Eve, eu -
-Ține-ți gura, playboy mincinos. Țopăie ca un iepuraș până la cabană și acolo discutăm, dacă mai avem ce.
-Dar mergi prea repede...și piciorul meu -
-Ce vrei acum? Să te car în brațe? Mai repede te târăsc, oricum nu s-a măturat de mult pe-aici.

-Mi se pare mie sau ești în culmea fericirii ... dar și nervoasă în același timp?
-Oh și ce bine mă cunoști. Hai odată.

Nu mai dădusem de ceva vreme pe la cabana lui, totul era exact la fel.

În timp ce eu răsturnam totul cu susul în jos după tâmpenia aia de trusă medicală, am auzit salteaua patului scârțâind un pic - semn că Tyler doar ce se trântise acolo, probabil fiindu-i greu să stea în picioare.
Nenorocită mică ce ești, o blestemam în gând pe Cassidy.