A Strange Summer (Book 1&2)

𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟐𝟓 ❤

Cabana lui Richie nu era deloc cum mă așteptam eu să fie: modernă și stilată. Având în vedere că Roxanne e mătușa lui, mă așteptam să găsesc ceva extravagant și scump, dar pe naiba...era mai dărăpănată decât cabana mea și a lui Ish.

Nu era nimeni în interior, dar auzeam apa dușului curgând rapid...deci probabil era în baie.

-Ies în câteva minute! strigă el.

-Sau te-ai putea îneca acolo, nu m-ar deranja, am spus în șoaptă.

Nu i-am răspuns. Nu era ca și cum abia așteptam să-i văd chipul pervers, așa că am profitat de ocazie și mi-am aruncat ochii prin toate colțurile camerei după niște chei oarecare.
Eram suficient de nebună încât să iau toate cheile pe care le găseam, dar din nefericire pentru mine nu era nici măcar o pereche afară. Prin urmare, am început să răscolesc sertarele cât mai silențios posibil.

Am auzit apa oprindu-se, dar m-am gândit că mai aveam puțin timp la dispoziție ca să deschid și ultimul sertar, dar tot nu avusesem noroc.

Și Dumnezeule, mai bine nu-l deschideam la ce "comori" am găsit acolo. Câteva reviste Playboy, plus o cutie începută de prezervative. Și ceva poze cu el și diferite fete aproape dezbrăcate.

Drace! Ăsta e perversul adevărat, nu Tyler.

-Bau, mi-a șoptit el, apoi mi-a sărutat lobul urechii, făcându-mă să tremur.
Nu era tocmai un tremur de plăcere.
Dezgustător.

Am fost atât de șocată de sertarul cu "comori" încât nici nu l-am auzit când a ieșit din baie.

-Richie...

Ei bine, am fost mai șocată de faptul că nu purta altceva decât un prosop micuț înfășurat în jurul taliei. Deși era doar Richie, cu siguranță aveam fața roșie ca racul.
Nu pot să cred că zic asta...dar la naiba de nu arată bine după duș!

Părul blonduț și ciufulit în toate părțile...ochii aceia mari de culoarea smaraldului...Dumnezeule dacă nu aș fi știut ce fel de persoană mizeră este, chiar mi-ar fi plăcut de el.

Nu vreau să generalizez dar de obicei aspectul fizic "frumos" ascunde cele mai groaznice caractere, ca un ambalaj. Sau ca un măr mare și frumos la exterior iar când îl tai în două la mijloc este putred.

Nu că aș fi eu expertă în băieți dar toți cei "simpatici" pe care i-am întâlnit nu au fost tocmai prinții din povești la care, în mod prostesc și copilăresc, tindem să visăm sau "să tragem".

-Hm...cărui fapt datorez onorata vizită, Evelyn?
Același ton flirtant pe care-l folosește de când ne-am cunoscut.

-Ăm...ăăă...

Ugh - da, uitasem complet să inventez o poveste credibilă cu care să-l abordez. Doar nu era să-i spun "Hei Richie, am nevoie de cheile de la biroul cu informații. Sunt aici să negociez și sunt dispusă să te las să faci ce vrei cu mine, dar să nu ajungem prea departe pentru că țin la virginitatea/inocența/puritatea mea"...

Aș fi putut să-i spun și asta, dar totuși...

-Ăm...nu vrei mai întâi să pui ceva pe tine? îl întreb sperând să zică "ok" și astfel să obțin puțin timp ca să vin cu o poveste stupidă și care să funcționeze.

-Nu chiar. Dar te anunț că practic te-ai aruncat în gura lupului.
Mda, cam știam asta de la început.

În următoarea secundă, mi-a trecut prin cap cea mai retardată (că altfel nu-i pot spune) idee din ultimul timp.
Jur, uneori am impresia că sunt mult prea idioată...