A Strange Summer (Book 1&2)

5 ♡

Dacă Tyler a zis că Ish se ocupa de picturi, atunci n-avea unde să fie decât în atelier, unde se ţineau de obicei orele de artă.

Am fost de câteva ori pe-acolo, însă cum nu eram supravegheaţi...mă plictiseam privind cum Ish îşi "explorează" latura artistică. Aşa că luam acuarelele...şi cu pensule mari mâzgăleam pânzele pe care pictau ceilalţi în speranța că va ieși vreo capodoperă de artă care mi-ar fi adus milioane. Însă nu s-a întâmplat, deci arta nu era chiar domeniul meu.

-Evelyn, unde alergi ca o bezmetică!? mă întreabă Lex gesticulând.
-Ţi-am spus, trebuie s-o găsesc pe Ish. Corpul tău aşteaptă.
-Încă nu ai renunţat la ideea asta nebunească?
-Chiar crezi că aş renunţa?

-Evelyn, eu nu te înţeleg.

-Nu-i nimic, nimeni n-o face. Nici chiar eu.

-Serios. Cum te-aştepţi să ridici un răposat din morţi?

-Tu te-aşteptai să fii o fantomă şi să dai de o nebună care să te vadă, mai apoi devenind prieteni? întreb împreunându-mi brațele la piept și privindu-l cu sprâncenele ridicate.

-Asta e altceva...

-Nu e. Doar...continuă să fii o fantomă "obișnuită" care face lucruri fantomatice la fel de obișnuite. Eu mă ocup de căutări, în regulă?

-Presupun că nu am cum să te opresc, dar...nici tu nu ai cum să-mi găseşti corpul.

-Văd fantome. Crede-mă că pot face mai mult de-atât. Mai nou consider imposibilul posibil. Bine, Cassidy rămâne o excepție, e imposibil să nu mai fie o târfuliță.

A râs, apoi s-a îndepărtat de mine cu zâmbetul pe buze...ceea ce însemna că mai mult sau mai puţin i-am oferit o speranţă.
Măcar atât.

În atelier, erau doar câţiva care se ocupau de picturi. O parte din fete înconjuraseră o masă şi nu puteai vedea nimic dincolo de ele.

M-am dus direct la Ish care despacheta ceva şi i-am pus mâna la ochi.

-Lasă-mă Ty, nu am chef de glume, spune ea lovindu-mă cu podul palmei in mână.

-Oh te rog, Tyler nu foloseşte cremă de mâini cu aromă de pepene galben. Nu foloseşte deloc, cred.

În următoarea secundă mi-a luat mâinile de pe ochii săi şi s-a răsucit pe călcâie, fiind cu faţa spre mine. A zâmbit cu gura până la urechi şi mă aşteptam să plângă, dar ea doar m-a luat în braţe şi a continuat să zâmbească.

-Te-aşteptam, îmi spune făcându-mi cu ochiul.

-Oh, fără momente lacrimogene deci? pufăi dezamăgită.

-Toată seara de vineri şi dimineaţa de sâmbătă am plâns după tine, am cam rămas fără rezerve. Plus că Tyler mi-a spus că te întorci.

Afurisitul știa de la bun început că la un moment dat tot l-aș fi făcut pe dracu în patru și m-aș fi întors.

-Serios? întreb surprinsă.

-Da, de fapt...asta m-a calmat.

Tyler...a consolat-o? Ha. Trebuie să-i mulţumesc acum, nu?

-E aşa un idiot. Oricum, ce se întâmplă acolo? întreb în şoaptă arătând spre mulţimea de fete care înconjuraseră masa.

-Ghici...

Am făcut ochii mari şi am zâmbit, apoi m-am dus şi eu acolo. Cu cât mă apropiam, cu atât auzeam mai bine vocea.

-Şi apoi Ty mi-a spus că nu a văzut un corp mai sexy decât al meu! Oh Doamne, a fost cea mai frumoasă noapte din viaţa mea! Fetelor, e atât de tandru şi atent, ah, mă trec fiorii numai cum mă gândesc la atingerile lui! Ştiam eu că dacă o să dispară prăpădita de Evelyn din peisaj nu mă va refuza, ştiam! Tot ce voia să facă era să se culce cu ea, din nu ştiu ce motive ciudate...adică pe bune, arată ca o sperietoare slăbănoagă, dar are un corp bunicel. Şi Tyler e doaaar al meu acum!