Artemis

capitolul 20

-Chiar nu doream să socializez cu cineva în seara asta .

Ii mărturisesc în timp ce-mi ridic privirea spre cerul înstelat.

-Mi-am dat seama după privirea pe care ne-ai oferit-o .

Îmi răspunde în timp ce pescuiește din buzunarul blugilor un pachet de țigări în care se mai aflau câteva împreună cu o brichetă.

-Chiar așa evident a fost ?

Îl întreb .

-Nu chiar.

Își așează o țigară între buze iar apoi o acoperă formand un căuș din mână dreaptă în timp ce cu cealaltă o aprinde .

-Cred că este ceva neinregula cu mine.

Ii mărturisesc în timp ce-l privesc cum eliberează fumul toxic printre buze, urmând să se piardă în negura nopții.

-De ce crezi asta ?

-Deoarece am rămas fără prieteni și mai nou mă înțeleg cu persoane cu care nu ar trebui să am de a face .

-Cu mine nu ar trebui să ai de a face ?

Ma întreabă arcuindu-și o sprânceană.

-Nu Achim, deoarece nu eram interesată la venirea voastră nici să-ti adresez două cuvinte.

Ii spun pe un ton glumeț.

-Eu doar cred că te-ai maturizat.

Mă opresc în loc, concentrandu-mi atenția asupra lui.

Îmi copie gestul.

-Peste noapte?

Îl întreb, ironia simtindu-mi-se în glas.

-Nu, doar ca de-abia acum ai devenit conștientă de acest proces.

Îmi arcuiesc la rândul meu o sprânceană, fiind uimita de argumentul său.

-Nu pari genul de băiat intelectual ce se ferește de necazuri .

-Păi nu sunt, iubesc necazurile.

Îmi oferă unul dintre zambetele sale în colțul gurii.

-Și iubesc să încalc regulile.

Îl privesc ușor sceptică.

-Nu mă crezi?

Mă întreabă in timp ce ne reluam plimbarea prin grădină.

-Nu e de asta.Te cred doar că încerc să-mi dau seama ce fel de reguli ai încărcat.

-Te las să ghicești sau îți spun eu?

-Spune-mi tu .

Ii cer.

-M-am culcat cu sora mea vitregă .

Îmi mărturisește degajat .

Ma opresc în loc și-l privesc cu ochii ușor măriți din cauza surprinderii.

-Vorbești serios ?

Dintre toate lucrurile la care m-as fi putut gândi, acesta nu s-ar fi regăsit printre ele.

-Bine, mai corect zis, am avut o aventură cu sora mea vitregă.

-Și părinții voștri au aflat ?

-Da, deoarece eu le-am mărturisit .

-De ce ai făcut-o?

Îl întreb șocată.