Artemis

capitolul 38

-Nu știu despre ce vorbești .

Blufez simțind cum pulsul mi se accelerează.

-Nu sunt prost Artemis.Nu-l vreau pe acel băiat în preajma ta.Te influențează intr-un mod negativ .

-Nu-l cunoști tată.

Sar inconștient în apărarea lui Samuel.

-Artemis ca toată lumea să fie bine, cea mai inteligentă mișcare a ta ar fi să păstrezi distanța față de acel băiat  și îi faci pe plac lui Achim.

Mă incrunt vizibil iritată.

-De ce i-aș face pe plac lui Achim ?

Întreb cu dinții incleștați.

-Pentru că acum este partenerul meu și fac orice e necesar ca el să fie mulțumit.

O tăcere tensionată se așterne între noi pentru câteva secunde .

-Asta dacă vrei ca băiatul să nu pățească nimic.

Rostește iar eu îmi strâng palmele în pumni pe lângă trup.

Simt cum unghiile îmi pătrund în piele însă cu toate acestea nu trădez nicio reacție.

Aleg să inchei conversația și-mi reiau drumul spre dormitorul meu.

-La 19 Achim ar fi bine ?

Îl aud pe tata intrebandu-l pe Achim în timp ce pașii mei devin tot mai apăsați pe scări.

Imediat după ce închid ușa în dormitorului meu simt cum rămân fără aer.

Încerc să mă calmez și să-mi readuc bătăile inimii la ritmul lor normal.

Dar realizez că sunt în pragul unui atac de panică.

O durere asurzitoare mă lovește în piept .

Nu mi se poate întâmpla una ca asta .

Nu mă poate obliga propriul tată să mă prostituez ca să-l țin la distanță pe Samuel.

Cu pași apăsați mă indrept spre balcon, deschizându-i larg ușile.

O pală de vânt rece imi lovește chipul .

Îmi închid ploapele și-mi umezesc buzele.

Fără să vreau, gândul îmi zboară la săruturile cu Samuel.

Înainte să săruți pe cineva pentru prima dată, așteaptă.

Ia-ti o secunda pentru a le privi deoarece sunt atât de noi și atât de necunoscute .

Acum nu știi ce gust au, cum îți vor apăsa mâinile pe piele, cum vor respira.

Privește aceste buze și ai să realizezi ce simte și celălalt deoarece ești un teritoriul neexplorat.

Cu toate acestea e ceva special și încearcă să ocrotești această scânteie

Simt o lacrimă  fierbinte cum mi se prelinge pe obraz.

Îmi redeschid ochii și trag adanc aer im piept în timp ce privirea mi se ridică spre cer.

Îmi promit că lucrurile nu o să rămână în acest mod.

Degetele îmi ating delicat rochia pe care am ales să o îmbrac în această seară.

O rochie petrecută cu mâneci lungi și un decolteu în formă de inimă lungă până în pământ.

Culoarea satinului reușește să mă facă să poposesc mai mult cu privirea decât era necesar.

Am optat pentru un machiaj natural iar părul l-am lăsat să se revarse pe umeri.