Artemis

capitolul 49

Tu străine, ce vrei să-mi iei?

Inima, sufletul.. viața?

Drumul spre apartamentul său l-am parcurs în liniște.

Nu am avut nici cea mai mică șansă de a îl convinge în a mă lăsa la Patrick.

I-am mărturisit și pericolul ce s-ar abate dacă taica-miu ar afla unde locuiește.

Însă nici măcar nu a clipit .

Pur și simplu mi-a înșfăcat bagajele și mi-a spus că am să locuiesc cu el.

Iar Patrick pur și simplu se amuza de situație.

-Nu înțeleg de ce ești atât de furios.

Ii mărturisesc după ce pătrundem în apartament.

Abandonează bagajele pe podea iar apoi se întoarce pe călcâie, în direcția mea .

-Ar fi trebuit să apelezi la mine Artemis!

Îmi ridic umerii adoptând un aer nevinovat.

-Patrick îmi este prieten. Știam că o să mă ajute.

Mă justific.

-Și eu sunt prietenul tău Artemis .

Rostește apăsat iar eu oftez.

-Samue,  noi nu am fost niciodată prieteni.

Rostesc și dau să mă indrept spre dormitor însă îmi blochează trecerea .

Îmi rotesc ochii peste cap iar apoi privirile ni se întâlnesc .

-Dar ce suntem Artemis ?Că mai mult decât atât nu mi-ai permis iar prieteni nu putem din cauza tensiunii dintre noi?

Mă întreabă cu glasul dintr-o dată scăzut, ușor răgușit.

Privirea îmi coboară fără să vreau spre buzele sale dar doar pentru câteva secunde.

-Nu am energia necesară de a discuta despre noi Samuel.

-Artemis în continuare alegi să fugi.

Ii arunc o privire furioasă.

-Eu nu fug Samuel!Sunt chiar aici în fața ta !

Ii arunc cuvintele, retrăgându-mă câțiva pași și plimbandu-mi mâinile în jurul corpului, susținându-mi punctul de vedere .

Pentru câteva secunde se așterne liniștea între noi însă apoi Samuel se repede asupra mea, cuprizandu-mi obrajii în palmele sale.

Își zdrobește buzele de ale mele intr-un mod violent și ne impleticim pana când spatele meu se lovește de peretele rece .

Scap un suspin de plăcere, realizând de abia în acest moment cât de mult mi-a lipsit.

A fost o durere atat de puternica încă în acest moment pielea îmi rămâne fierbinte în urma atingerii lui.

Trupul meu îl dorește cu orice particulă iar sufletul meu îi șoptește numele de parcă ar fi un cântec bătrânesc.

Palmele sale se plimbă pe trupul meu, parcă descoperindu-l pentru prima dată.

Coboară cu linia săriturilor pe gât, strecurandu-și totodată și o mână sub tricoul pe care-l port.

Îmi scoate sânul din cupa sutienului, cuprizandu-l apoi în palmă.

Un alt geamăt mi se desprinde de buze însă Samuel îl absoarbe cu plăcere.

Mă dezbracă dintr-o singură mișcare de tricou iar apoi imi eliberează sânii din stransoarea puternică a sutienului .