Artemis

capitolul 37

Reușesc în ultimul moment în a mă abține să nu îmi rotesc ochii peste cap atunci când mă intersectez cu tatăl meu în bucătărie plângându-se în bărbie de o durere insuportabilă de cap.

Ii fac un scurt semn femeii in vârstă ce practic a fost martora creșterii mele astfel am ajuns să o privesc precum o bunică.

A ajuns să lucreze in casa noastră in urma unui divort nedrept , fostul soț luândui toate bunurile cât și banii.

Nu a avut copii si poate de aceea s-a atasat de mine inca de la inceput .

Asta nu a reprezentat o problema deoarece toti din casa au prins drag de ea deoarece ne purta fiecăruia in parte de grijă.

Aceasta imi oferă un zâmbet trist, probabil fiind la curent cu cele intamplate.

Și cine nu o să fie ?

In scurt timp presa o să ne sufle din nou in ceafă.

Imi pregătesc o cafea, pofta de mâncare lipsindu-mi cu desăvârșire.

Strang cana cu putere intre degete si cand intru in dormitor, privirea imi coboara asupra așternuturilor șifonate și brusc imi aduc aminte de noaptea petrecută cu Samuel.

Anul trecut m-a schimbat , facându-mă să cred că oamenii nu sunt reali și că iubirea nu există însă ceea ce simt când sunt cu Samuel reușește să-mi distrugă fiecare zid ridicat .

O să ajung în curând sa fiu transparentă in fața lui, pe când el nu a fost descoperit nici jumate.

În următoarele zile ce au trecut, tata mi-a demonstrat că până la urmă poate fi un om de cuvânt.

Nu am fost chemată la tribunal, nu m-am intersectat cu mama, lucrurile ei fiind strânse intr-un mod subtil.

Nici măcar mătușa mea nu a mai încercat să discute cu mine fiind probabil conștientă de situația și așa delicată.

Cea mai bună varianta a mea este să rămân în aceasta casă cu tata, chiar dacă nu sunt încântată.

Dar decât alături de o femeie ce este total dezinteresata de existența mea și care prefera sa dispară atunci când este o situație dificilă în loc să o confrunte .

Singurul lucru ce nu a rămas subtil au fost oamenii ce au ales să-și apropie camerele de chipul meu până la refuz intrebându-mă motivul pentru care au ajuns la această decizie ai mei.

Strigăte , întrebări din ce în ce mai inconfortabile, pozele ce nu încetau cât eram în aria lor vizuala.

Asa au decurs aceste zile și din cauza acestui lucru nu m-am mai putut duce la Samuel acasă sau el să vină la mine fiind mult prea riscant .

Dar, această agitație pentru mine reprezinta liniștea dinaintea furtunii.

Am o presimțire că lucrurile o să degenerele în mai rău.

Nu mă aștept ca divorțul alor mei să se termine curând deoarece mama este o fire răzbunătoare și cu sigurantă ar vrea să-l facă pe tata sa plătească.

Am reușit să-mi mențin rezultatele pe linia de plutire, chiar dacă viata mea personală se scufunda tot mai mult.

-Eu zic cã te-ar ajuta una.

Sunt smulsa din gândurile mele de către Patrix ce are bratul întins spre mine .

Între degete tine o țigară aprinsa, scuturând-o chiar sub nasul meu.

-Pleacă de aici cu asta!

Ii spun în glumă, indepărtându-i brațul.

-Nu știi ce pierzi.